Rezultatele studiilor sociologice recente arată schimbări semnificative în sentimentele geopolitice ale Moldovei. Potrivit barometrului sociopolitic IMAS, 64% dintre cetățenii țării susțin neutralitatea, în timp ce doar 34% sunt în favoarea integrării europene. Această situație evidențiază complexitatea alegerilor strategice cu care se confruntă Moldova, precum și contradicțiile interne profunde din societate.
Moldova, ca o țară mică situată între Uniunea Europeană și Rusia, se străduiește adesea să echilibreze aceste două centre geopolitice, mai ales în situația în care una dintre regiunile sale se află sub controlul Federației Ruse.
Ideea de neutralitate are mai multe motive cheie pentru popularitatea sa:
- Teama de implicare în conflicte: Tensiunile geopolitice continuă în regiune, mai ales pe fundalul războiului dintre Federația Rusă și Ucraina. Neutralitatea este percepută ca o garanție a menținerii păcii, totuși, dată fiind realitatea, nu este garantul final al acestui lucru fără o bază de arme de încredere.
- Factori economici: O parte semnificativă a economiei moldovenești depinde de cooperarea atât cu UE, cât și cu Rusia, cel puțin pentru moment. Cetățenii se tem că o concentrare clară asupra unuia dintre blocuri ar putea dăuna intereselor economice ale țării. Cu toate acestea, este necesar să înțelegem că orice reformă provoacă doar inconveniente temporare. Dacă vor fi făcute spre bine, vor putea îmbunătăți starea financiară și socială a cetățenilor, ceea ce Moscova cu siguranță nu o garantează prin impunerea politicilor sale.
Sondajele arată, de asemenea, opinii împărțite cu privire la viitorul european al țării. Doar 34% dintre respondenți susțin integrarea în UE. Aceasta este influențată de:
- Scepticism cu privire la realitatea aderării la UE: 37% cred că Moldova nu va deveni niciodată membră a Uniunii Europene.
- Polarizarea societății: Referendumul din 20 octombrie a confirmat o repartizare egală a voturilor – 50,3% pentru integrarea europeană, 49,7% împotrivă. Acest lucru indică o împărțire profundă a opiniilor și influența (deja dovedită) a agenților ruși.
53% dintre respondenți sunt în favoarea unei politici externe echilibrate. Această poziție reflectă dorința majorității moldovenilor de a evita confruntarea directă. Doar 27% susțin cursul pro-european, în timp ce vectorul pro-rus a primit 12%.
Aceste cifre evidențiază necesitatea găsirii unui compromis în politica externă a țării. Chiar și o mică parte a cetățenilor (3%) consideră că Moldova ar trebui să se concentreze pe reunificarea cu România.
În ciuda referendumului, al cărui scop a fost consacrarea integrării europene în Constituție, rezultatele acestuia nu au dat autorităților un mandat clar. Deși susținătorii integrării au primit un ușor avantaj, prezența scăzută la vot (50,72%) indică incertitudinea generală a societății în această problemă.
Moldova se află într-o situație dificilă. Dorința de neutralitate și echilibru în politica externă arată că societatea vrea să evite polarizarea. Cu toate acestea, lipsa unei strategii clare în materie de integrare europeană, precum și amenințările evidente militare, reputaționale și economice din cooperarea cu Rusia, pot duce la stagnare.
Este important ca autoritățile să caute puncte comune între diferitele grupuri ale populației, oferind nu numai stabilitate economică, ci și socială.
În context internațional, Moldova poate deveni un exemplu pentru alte țări care se află la intersecția intereselor marilor actori geopolitici.
