Criza energetică care a lovit Moldova agravează și mai mult situația economică și politică deja complicată din țară. Divizarea între malul drept și malul stâng al Moldovei a evidențiat diferențe semnificative în abordările și posibilitățile de gestionare a crizei. Pe malul drept, tarifele pentru electricitate, încălzire și gaze au crescut drastic, ceea ce provoacă nemulțumiri masive. Pe malul stâng, situația este și mai dramatică: întreruperile de curent, lipsa încălzirii și oprirea majorității întreprinderilor industriale sunt doar câteva dintre consecințe.
Opiniile despre cauzele crizei sunt împărțite. Chișinăul acuză Rusia de șantaj cu scopul de a destabiliza țara înainte de alegerile parlamentare. Președinta Maia Sandu și prim-ministrul Dorin Recean sunt convinși că Moscova folosește energia ca instrument de presiune. Potrivit acestora, tarifele crescute sunt „prețul libertății”, susținut de partenerii externi ai Moldovei.
Pe de altă parte, Tiraspolul și Moscova acuză Chișinăul de escaladarea situației. Reprezentanții Republicii Moldova Nistrene (RMN) susțin că Chișinăul a organizat deliberat criza pentru a supune economic regiunea. Rusia, prin vocea Mariei Zaharova, numește acest comportament „neonazism” și „vânătoare de vrăjitoare”.
Criza a devenit un test pentru forțele politice din Moldova. Partidul pro-guvernamental PAS încearcă să folosească situația pentru mobilizarea electoratului pro-european, punând accent pe amenințările hibride venite din partea Rusiei. Totuși, experții consideră că astfel de narațiuni sunt eficiente doar pentru alegătorii loiali. Electoratul centrist, care evaluează acțiunile autorităților în funcție de eficiența acestora, ar putea deveni un factor decisiv în alegeri.
Pe de altă parte, opoziția, incluzând Partidul Socialiștilor și „Partidul Nostru”, critică PAS pentru gestionarea ineficientă a crizei. Revenirea în prim-plan a lui Alexandru Stoianoglo și activizarea lui Ion Ceban ar putea întări pozițiile opoziției. Totuși, fragmentarea opoziției face dificilă consolidarea acesteia.
Cheia pentru ieșirea din criză constă în atragerea ajutorului extern. Ucraina a oferit deja livrări de cărbune pentru asigurarea funcționării MoldGRES, susținând astfel strategia de integrare europeană a Moldovei. Totuși, problema reluării livrărilor de gaze rusești rămâne nerezolvată. Dacă Rusia va relua livrările, acest lucru ar putea crea iluzia de stabilitate pe malul stâng, intensificând presiunea asupra malului drept cu tarifele sale mari.
Experții subliniază că chiar și în cazul reluării livrărilor de gaze, Rusia ar putea utiliza din nou acest instrument de presiune energetică, ceea ce face ca situația să rămână instabilă pe termen lung. În acest context, Moldova are nevoie de surse alternative de energie fiabile și de sprijin din partea Uniunii Europene.
Criza energetică a devenit nu doar o probă pentru autorități, ci și un catalizator pentru schimbări politice. Abilitatea autorităților de a gestiona eficient situația și de a comunica cu populația va fi factorul decisiv înaintea alegerilor parlamentare. Rămâne deschisă întrebarea dacă PAS va reuși să își păstreze pozițiile sau va ceda locul opoziției. Cu toate acestea, este clar că această criză va reprezenta o lecție importantă pentru toate părțile implicate în procesul politic din Moldova.
Imagine: ilustrativă, sursa
