Bătălia pentru unitate: de ce sprijinul occidental este esențial pentru victoria Ucrainei
Războiul pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a depășit cu mult conflictul regional. Acesta a devenit un test de forță pentru întregul sistem internațional de securitate și pentru lumea democratică occidentală. Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyi i-a spus jurnalistului britanic Piers Morgan că fără unitate între Europa și Statele Unite, înfrângerea regimului lui Vladimir Putin ar fi extrem de dificilă.
Această idee nu este o exagerare. Rusia poartă război nu numai prin mijloace militare, ci și prin destabilizarea situației din țările occidentale – de la atacuri informaționale la manipulare politică. În condiții de turbulență geopolitică, problema sustenabilității coaliției internaționale este de o importanță critică.
Zelensky vorbește direct despre dependența semnificativă a Ucrainei de sprijinul extern. Potrivit acestuia, Statele Unite asigură în prezent aproximativ 30% din capacitatea de apărare a țării. Dacă acest ajutor este redus, Ucraina își va pierde nu numai baza de resurse pentru apărare, ci și o parte din încrederea altor aliați.
Un model matematic simplu al situației arată că retragerea sprijinului american ar putea duce la o reacție în lanț – liderii europeni, care se confruntă și cu presiuni interne pentru a reduce cheltuielile de război, își pot reconsidera pozițiile. Acest lucru ar crea un precedent periculos: o pierdere de nu 30%, ci potențial de până la 60% din totalul ajutorului internațional.
Astfel, problema ajutorului militar nu este doar o problemă pentru Ucraina, ci și un test pentru capacitatea Occidentului de a-și respecta angajamentele strategice. Dacă coaliția va slăbi, va trimite un semnal întregii lumi autoritare că țările democratice nu sunt pregătite pentru o confruntare pe termen lung.
Pierderile armatei ruse continuă să crească. Estimările lui Zelensky – 300-350 de mii de morți, 50-70 de mii dispăruți și până la 700 de mii de răniți – sunt șocante, chiar dacă luăm în considerare posibilele erori în calcule.
Dar aici se pune întrebarea principală: există o limită a pierderilor după care conducerea rusă va fi obligată să-și reconsidere politica?
Istoria războaielor purtate de regimurile autoritare arată că pierderile umane nu au fost niciodată un factor decisiv pentru acestea. Uniunea Sovietică a suferit pierderi catastrofale în al Doilea Război Mondial, dar acest lucru nu a oprit mașina de război. China a pierdut sute de mii de soldați în timpul războiului din Coreea, dar a continuat să lupte.
Astfel, pariul pe „epuizarea” armatei ruse nu poate fi eficient decât în combinație cu presiunea economică și izolarea politică.
Zelensky recunoaște că înainte de război, Rusia a avut o influență semnificativă în politica ucraineană. Kremlinul controla unul dintre cele mai mari partide politice, avea agenți de influență la putere și promova activ narațiunile anti-occidentale.
Astăzi, practic, în Ucraina nu mai sunt forțe deschise pro-ruse, dar asta nu înseamnă că Kremlinul nu va încerca să folosească procesele electorale pentru a-și recâștiga influența.
Acesta este motivul pentru care problema alegerilor în Ucraina rămâne complexă. Pe de o parte, organizarea unui vot în timpul unui război implică riscuri de securitate, pe de altă parte, Occidentul se așteaptă ca Ucraina să demonstreze principii democratice.
Punctul cheie aici este că Rusia este interesată de destabilizarea situației politice din interiorul Ucrainei. Ea caută nu doar să schimbe guvernul, ci și să submineze încrederea în instituțiile statului și să semene discordie în societate.
Zelensky spune clar: fără garanții reale de securitate, Rusia ar putea invada din nou.
Istoria ultimilor 30 de ani arată că garanțiile de securitate fără mecanisme reale de descurajare a unui agresor sunt o ficțiune. Memorandumul de la Budapesta din 1994 a fost exact un astfel de acord – declarativ, fără mecanisme obligatorii.
În același timp, apartenența la NATO ar putea deveni un adevărat factor de descurajare. Dar aici se pune problema timpului și a voinței politice a Occidentului.
Sunt SUA și UE pregătite pentru integrarea rapidă a Ucrainei în sistemul de securitate colectivă? Răspunsul la această întrebare va determina nu numai viitorul Ucrainei, ci și securitatea întregului continent european.
Potrivit lui Zelensky, Kremlinul își va schimba poziția doar în cazul unor ultimatumuri clare și dure din partea jucătorilor cheie – SUA, UE și China.
Rusia nu se teme de război cu Occidentul – înțelege că un conflict pe scară largă este puțin probabil. Cu toate acestea, Putin se teme de catastrofă economică și tulburări interne.
Astfel, un scenariu de presiune reală ar trebui să includă:
- Sancțiuni împotriva instituțiilor financiare ruse cheie – deconectarea completă a sistemului bancar rus de piețele mondiale.
- Restricționarea exportului de bunuri critice – sancțiuni tehnologice și energetice care vor opri complexul militar-industrial al Rusiei.
- Presiunea politică asupra aliaților Kremlinului – dacă China, India sau alte țări primesc un semnal clar despre consecințele sprijinirii Rusiei, acest lucru va restrânge semnificativ spațiul de manevră al lui Putin. Concluzii: viitorul se determină acum
Războiul din Ucraina nu este doar o luptă pentru teritoriu. Este o ciocnire a două modele de ordine mondială: cel autoritar reprezentat de Putin și cel democratic susținut de Occident.
Dacă coaliția internațională rămâne intactă, Ucraina va avea șansa nu numai să supraviețuiască, ci și să câștige. Dacă unitatea este subminată, se va crea un precedent periculos care va amenința nu numai Ucraina, ci și stabilitatea întregii Europe.
Ceea ce se întâmplă acum nu este doar un război, ci o bătălie pentru viitorul ordinii mondiale. Iar rezultatul acestei lupte depinde de deciziile care se iau astăzi.
