Guvernul slovac a refuzat oficial să coopereze cu corporația de stat rusă Rosatom în domeniul energiei nucleare. Această decizie se datorează nu doar factorilor economici, ci în primul rând unor probleme politice și de securitate națională. În viitorul apropiat, prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, va merge la Washington pentru a semna un acord interguvernamental cu Statele Unite privind construirea unei noi unități nucleare la CNE Bohunice, cu participarea companiei americane Westinghouse. Costul estimat al proiectului este între 12 și 15 miliarde de dolari.
Principalul motiv al refuzului Rosatom de a participa este amenințarea strategică a continuării cooperării energetice cu Rusia. Guvernul lui Fico a refuzat în mod deliberat nu numai participarea părții ruse, ci și o licitație deschisă – decizia a fost luată în favoarea partenerului occidental. Acesta este un pas către securitatea energetică și maturitatea politică a țării, care nu mai vrea să fie ostatică a Kremlinului.
Ministrul slovac al Economiei, Denisa Sakova, a explicat alegerea în favoarea Westinghouse prin dorința de a evita dependența de combustibilul rusesc. Capacitatea de producție a Franței este limitată, iar Coreea de Sud, chiar și cu această tehnologie, are nevoie în continuare de o licență de la Westinghouse. În acest context, un parteneriat cu SUA pare logic și promițător.
Decizia Slovaciei demonstrează o schimbare a priorităților în Europa Centrală. Moscova a folosit energia ca instrument de presiune politică timp de mulți ani. Furnizarea de combustibil nuclear nu a fost doar o afacere, ci o pârghie de influență. Prin urmare, o cooperare suplimentară cu Rusia ar amenința Bratislava cu șantaj și crize motivate politic.
În plus, cooperarea cu Rosatom ar contrazice cursul paneuropean de izolare a Rusiei pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei. Orice concesie făcută Moscovei în sectorul energetic ar arăta ca o slăbiciune politică și o lovitură adusă unității Uniunii Europene.
În prezent, Slovacia are în funcțiune cinci reactoare VVER-440 de proiectare sovietică – la centralele nucleare Bohunice și Mochovce. Toate funcționează încă cu combustibil furnizat de Rosatom. Refuzul Rusiei de a participa la construcția noii unități energetice este o continuare logică a cursului privind diversitatea energetică. Acest lucru reduce dependența critică de Federația Rusă, care, în condiții de instabilitate geopolitică, devine o amenințare la adresa securității naționale.
Vizita viitoare a lui Fico la Washington are o semnificație atât simbolică, cât și practică. El va fi primul șef de guvern din țările din Grupul Vișegrad care va fi primit oficial de președintele Donald Trump după întoarcerea la Casa Albă. Semnarea acordului privind construcția noii unități semnalează, de asemenea, sprijinul Washingtonului pentru cursul aliaților săi privind independența energetică.
Exemplul Slovaciei nu este doar o decizie națională, ci face parte dintr-un proces mai amplu de transformare a politicii energetice a UE. Rusia nu mai este un furnizor de încredere, iar influența sa energetică reprezintă o amenințare directă la adresa instituțiilor democratice, a suveranității și a stabilității țărilor europene.
Încă din primele zile ale războiului de amploare, Ucraina a fost obligată să-și protejeze centralele nucleare de atacurile și sabotajele Federației Ruse. Acest lucru arată clar cum infrastructura energetică devine obiect al acțiunilor militare. Refuzul Slovaciei de a abandona Rosatom face parte din aceeași logică de apărare, care se bazează pe protejarea statului, nu pe câștigul comercial.
Astfel, decizia lui Robert Fico de a abandona Rosatom nu este doar o demonstrație de suveranitate, ci o alegere strategică în favoarea securității, stabilității și a unui curs pro-occidental. În condițiile actuale, aceasta pare nu doar justificată, ci și inevitabilă.
Foto: sursa
