Pe 7 august 2025, în Republica Moldova a început o amplă operațiune a organelor de drept în cadrul unei anchete privind cumpărarea de voturi și finanțarea ilegală a forțelor politice, cu puțin timp înaintea alegerilor parlamentare programate pentru 28 septembrie. În mai multe localități din țară, ofițerii Inspectoratului Național de Investigații, ai trupelor speciale „Fulger” și procurorii PCCOCS au efectuat 78 de percheziții.
Contextul și scopul operațiunii
Poliția din Republica Moldova a anunțat că descinderile vizează „membri și susținători ai unei organizații criminale” implicate în tentative de influențare a alegerilor. Autoritățile au cerut cetățenilor să colaboreze și să deschidă ușile, avertizând că, în caz contrar, accesul va fi obținut prin forță. Deși oficial nu s-a precizat cine anume a fost vizat, oligarhul fugar Ilan Șor, liderul partidului pro-rus „Șor” – interzis în Moldova – a declarat că printre cei percheziționați se numără susținătorii săi, iar scopul ar fi împiedicarea unui presupus amestec în alegerile ce urmează.
Potrivit Inspectoratului General al Poliției, a fost depistată o nouă schemă de finanțare ilegală și cumpărare de voturi, coordonată din Rusia prin aplicația mobilă Taito. Acest instrument, destinat comunicării în grupuri închise, este folosit pentru recrutarea cetățenilor cu scopul de a influența scrutinul. Participanții își furnizează datele personale – inclusiv codul de identificare și adresa – pentru a primi instrucțiuni de la coordonatori.
Amenințarea la adresa democrației și implicarea Rusiei
Alegerile parlamentare din 2025 au devenit ținta unei campanii masive de influență din partea Rusiei, care urmărește destabilizarea Moldovei și blocarea parcursului său european. Kremlinul finanțează activ forțele pro-ruse, inclusiv partidul „Șor”, prin scheme complexe: transferuri în criptomonede, utilizarea bot-urilor pe Telegram, bani cash și crearea de structuri politice false. Aceste acțiuni fac parte dintr-un război hibrid ce combină dezinformarea, rețelele de corupție și propaganda, punând în pericol securitatea națională a Moldovei și stabilitatea democratică europeană.
Autoritățile și politicienii pro-occidentali subliniază că protejarea proceselor democratice nu este doar o problemă internă, ci și o componentă a luptei pentru stabilitatea întregului spațiu european. Uniunea Europeană consideră stabilitatea Republicii Moldova un element al propriei securități. Pentru Ucraina, situația are paralele directe cu provocările din regiunile ocupate Donbas și Transnistria, unde Rusia folosește metode similare pentru subminarea statalității.
Rolul Găgăuziei și al altor regiuni
O atenție deosebită este acordată regiunilor pro-ruse, precum Găgăuzia, folosite de Kremlin drept „cai troieni” pentru destabilizarea politică. Recent, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul – asociată cu partidul „Șor” – a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a partidelor politice în perioada 2019–2022. Ancheta a arătat că ea introducea sistematic bani cash din Rusia pentru activitatea partidului. În octombrie 2024, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva sa pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova.
Găgăuzia și alte regiuni autonome rămân vulnerabile în fața influenței ruse, confirmă atât autoritățile moldovene, cât și partenerii internaționali. Rusia își modernizează metodele, folosind fluxuri financiare prin criptomonede, rețele de boți pe rețele sociale și narațiuni propagandistice despre „declinul Europei” și „gazul rusesc ieftin”. Aceste tactici sunt folosite pentru manipularea opiniei publice și cumpărarea voturilor.
Reacția autorităților și importanța internațională
Autoritățile moldovene au intensificat măsurile contra acestor amenințări. În iunie 2025, Parlamentul a adoptat o lege care înăsprește pedepsele pentru corupția electorală: finanțarea ilegală a partidelor este sancționată cu închisoare între 7 și 15 ani, iar fraudarea votului – până la 7 ani. Comisia Electorală Centrală a interzis „blocurile camuflate”, precum blocul „Pobeda” – asociat cu Șor – exclus din alegeri din cauza neregulilor în finanțare.
Aceste acțiuni arată determinarea Republicii Moldova de a apăra procesul democratic. Președinta Maia Sandu a avertizat anterior că Rusia pregătește „o interferență fără precedent” în alegeri, folosind mită electorală, atacuri cibernetice și dezinformare. Ea a criticat și platforma Telegram pentru lipsa de acțiune împotriva conținutului fals și a schemelor de cumpărare de voturi.
Concluzii
Perchezițiile masive din 7 august nu sunt doar un răspuns la încălcări punctuale, ci și un semnal al determinării Republicii Moldova de a rezista amenințărilor hibride din partea Rusiei. Alegerile din 28 septembrie 2025 vor fi un moment-cheie: țara își va continua drumul spre integrarea europeană sau va risca revenirea forțelor pro-ruse. Sprijinul UE și al Ucrainei este crucial, deoarece stabilitatea Moldovei influențează direct securitatea regională și lupta împotriva revanșismului rusesc.
