Alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie 2025, vor fi un moment decisiv pentru menținerea cursului pro-european al țării. Rusia utilizează activ dezinformarea ca instrument pentru a submina încrederea în Uniunea Europeană, a sprijini forțele pro-ruse și a destabiliza Moldova. În ajunul scrutinului, amploarea campaniilor de dezinformare a atins un nivel fără precedent, amenințând procesele democratice și stabilitatea întregului region.
Contextul alegerilor și al dezinformării
Scrutinul ce urmează va decide dacă Republica Moldova își poate continua integrarea în UE sau va ceda influenței forțelor pro-ruse. Rusia consideră Moldova un teritoriu strategic pentru realizarea obiectivelor sale geopolitice. Campaniile de dezinformare sunt orientate spre accentuarea polarizării sociale, erodarea încrederii în instituțiile democratice și sprijinirea partidelor care pledează pentru apropierea de Moscova. În era digitală, aceste campanii devin tot mai sofisticate, folosind tehnologii avansate și vulnerabilitățile spațiului media moldovenesc.
Principalele metode de dezinformare
Rusia recurge la o varietate de metode pentru a manipula opinia publică din Republica Moldova:
- Utilizarea inteligenței artificiale: Producerea de materiale false care imită stilul presei europene, inclusiv articole, videoclipuri și imagini fabricate, distribuite pe rețelele sociale.
- Finanțarea grupărilor criminale: Sprijinirea grupurilor locale și transnaționale pentru a răspândi dezinformarea și a mitui alegători prin platforme sociale.
- Atacuri cibernetice și proteste organizate: Lansarea de atacuri informatice asupra instituțiilor media și resurselor guvernamentale, organizarea protestelor plătite și cumpărarea de voturi pentru a influența opinia publică.
- Crearea de surse media false: Lansarea de site-uri de știri și conturi fictive în rețelele sociale pentru a discredita instituțiile democratice și a promova narațiuni pro-ruse.
Exemple concrete de campanii de dezinformare
- Deepfake-uri și dezinformare în rețelele sociale: În preajma alegerilor prezidențiale din 2024 și a referendumului privind aderarea la UE, Republica Moldova a fost ținta unei campanii masive care a folosit deepfake-uri. Videoclipuri și imagini false, imitând politicieni europeni, s-au răspândit pe TikTok și Telegram, acuzând Occidentul de problemele economice ale țării și prezentând Rusia drept singurul partener de încredere.
- Finanțarea partidelor pro-ruse și cumpărarea de voturi: Prin scheme asociate oligarhului Ilan Șor, Rusia a finanțat blocul „Pobeda”, promovând narațiuni despre „dictatul european”. Campaniile au inclus cumpărarea de voturi prin boți pe Telegram, care ofereau bani pentru voturi împotriva forțelor pro-europene; în octombrie 2024, poliția a blocat 97 de astfel de boți.
- Atacuri cibernetice și știri false: În 2025, atacuri informatice atribuite unor grupări rusești precum APT28 (GRU) au vizat site-uri ale presei independente și instituții de stat. Știri false despre un „criză în UE” și „trădarea Occidentului” au fost distribuite pentru a demotiva diaspora și a accentua polarizarea, în special în Găgăuzia și Transnistria.
- Propagandă anti-europeană în regiuni: Campaniile au exploatat conflicte locale, precum situația din Transnistria, pentru a răspândi narațiuni despre „amenințarea românească” și „colonizarea occidentală”, alimentând curentele separatiste și subminând încrederea în UE.
Impactul asupra presei și societății
- Slăbirea presei independente: Măsurile statului de combatere a dezinformării, uneori, restrâng libertatea presei independente, făcând-o mai vulnerabilă în fața surselor pro-ruse.
- Polarizarea societății: Dezinformarea adâncește clivajele, mai ales în Găgăuzia și Transnistria, unde sentimentele pro-ruse sunt puternice.
- Amenințarea la adresa integrării europene: Reușita acestor campanii poate influența rezultatele alegerilor, subminând eforturile Moldovei de integrare în UE și consolidând influența Rusiei.
Perspective și lecții
Republica Moldova a devenit un teren de testare pentru tacticile rusești de dezinformare, ce pot fi replicate și în alte țări. Eficiența contracarării acestor amenințări depinde de cooperarea strânsă dintre guvern, presa independentă și partenerii internaționali. Sunt necesare strategii globale de combatere a amenințărilor hibride pentru protejarea proceselor democratice. Moldova trebuie nu doar să răspundă provocărilor actuale, ci și să învețe lecțiile care să-i întărească reziliența în fața viitoarelor tentative de destabilizare.
