Moldova intră într-o săptămână de alegere decisivă pe fundalul unei încercări sistemice a Rusiei de a influența rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie, combinând finanțarea propriilor proiecte politice, operațiuni informaționale, provocări de stradă dirijate și scheme juridice de „trucare” a procesului electoral.
Organele de drept din Moldova au efectuat circa 200 de percheziții în dosare privind finanțarea rusească a forțelor politice și pregătirea dezordinilor, în timp ce observatorii constată un val de dezinformare, o mare parte generată și amplificată prin instrumente de inteligență artificială, care se intensifică în ajunul scrutinului. Toate aceste evenimente converg într-o singură linie – încercarea de a deraia cursul european al Chișinăului și de a delegitima viitorul parlament, dacă acesta nu va corespunde dorințelor Kremlinului.
Centrul de coordonare al acestei campanii este Administrația președintelui Federației Ruse, unde în 2025 „direcția moldovenească” este concentrată în mâinile primului adjunct al șefului administrației, Serghei Kirienko. Înlăturarea lui Dmitri Kozak din dosarele politice internaționale și eliberarea sa din funcția de la AP au consolidat redistribuirea modelului de influență: de la logica „negocierii” lui Kozak, la verticala dură „polit-tehnologică” a lui Kirienko, care sincronizează finanțele, media și presiunea de forță. Coordonarea cu „curatorii” tehnologiilor politice este realizată de șeful Direcției de politică internă a AP FR, Andrei Yarin.
Organizarea influenței se bazează și pe cadre operative ale serviciilor secrete: FSB a creat rețele de agenți politici în Moldova, pregătește „metodologii” pentru campanii și asigură suport tehnic pentru operațiuni. În acest scop, angajați ai FSB desfășoară recrutări și „vizite de instruire” pentru grupuri destinate să provoace dezordine, organizează canale financiare pentru mită electorală, difuzarea propriilor narațiuni în rețelele sociale și fabricarea de materiale compromițătoare. Organizatorul acestei activități, încă de la începutul anilor 2020, a fost adjunctul șefului Departamentului de informații operative (a cincea direcție a FSB), generalul Dmitri Miliutin, care a creat în Transnistria un hub de sprijin al serviciului pentru recrutarea și pregătirea agenților și coordonarea operațiunilor în regiune.
O altă persoană importantă implicată în influența asupra Moldovei este fiul fostului procuror general al FR, Igor Ceaika, care este veriga-cheie de legătură cu FSB și „portofelul” operațiunilor de influență din această țară, iar companiile sale au fost utilizate pentru direcționarea fondurilor către forțele pro-Kremlin din Moldova, fapt pentru care a fost sancționat de Departamentul Trezoreriei SUA.
Chiar pentru obținerea banilor rusești se poartă acum o competiție dură între politicienii pro-ruși Ilan Șor și Igor Dodon, deoarece controlul asupra acestor fluxuri va determina configurația alianțelor din tabără. Conflictul pentru „portofele” între Șor și Dodon nu este doar o rivalitate personală, ci o competiție între mecanisme de influență: unul se sprijină pe scheme criminalizate și populism mediatic, celălalt – pe resturile rețelei regionale și canalele fostei puteri de stat. Aceasta oferă Moscovei un levier suplimentar atât pentru a forța coaliții, cât și pentru a reconfigura rapid rolurile de lider în propriul avantaj.
La mijlocul lui august, acest levier a fost folosit: Serghei Kirienko i-a avertizat pe Igor Dodon, Vasile Tarlev și Irina Vlah asupra inacceptabilității conflictelor interne în procesul formării listelor și stabilirii tacticii electorale. Contextul semnalului este clar: echipa lui Kirienko deține date despre delapidarea fondurilor alocate, înclinația unor beneficiari spre „înțelegeri ascunse” cu puterea, ceea ce impune Kremlinului un regim mai strict de tutelă asupra „oamenilor săi” și face necesară reconfigurarea forțată a taberei pro-ruse după alegeri.
