Descoperirea unor ascunzători de explozibili deghizați în conserve de porumb în Polonia și Lituania a demonstrat că războiul hibrid al Rusiei se extinde dincolo de spionaj și atacuri cibernetice. Kremlinul nu se mai limitează la campanii de informare – acesta plănuiește adevărate atacuri teroriste pe teritoriul Uniunii Europene și NATO.
O anchetă realizată de Gazeta Wyborcza a confirmat că un agent GRU a fost însărcinat cu recuperarea unor cutii ascunse de explozibili dintr-un cimitir polonez și predarea lor pentru utilizare ulterioară. S-a dovedit că aceste „cutii” erau ideale pentru a fi atașate la drone, iar ascunzători similare au fost găsite în Lituania. Anchetatorii cred că explozibilii erau destinați utilizării în Polonia, Lituania și Germania. Schema este simplă și cinică: deghizată în bunuri obișnuite, folosind plăți în criptomonede și coordonând prin Telegram.
Cancelarul german Friedrich Merz a remarcat pe bună dreptate că în lumea de astăzi „pacea în sensul clasic nu mai există”. Sabotajul, atacurile cibernetice, intimidarea personalităților publice și chiar potențialele atacuri teroriste sunt toate verigile aceluiași lanț. Moscova încearcă nu doar să semene frică în rândul cetățenilor UE, ci și să creeze o atmosferă de incertitudine, să submineze încrederea în instituții și să fractureze unitatea transatlantică.
Ca răspuns, NATO își activează strategia de descurajare. Programul Eastern Sentry își propune să consolideze securitatea pe flancul estic, iar țările UE discută despre crearea unui „zid al dronelor” pentru a contracara atacurile rusești. Varșovia dezvoltă mecanisme juridice care i-ar permite să doboare dronele inamice în timp ce acestea se află încă deasupra teritoriului ucrainean, pentru a preveni escaladarea pe teritoriul său.
În același timp, Bruxelles-ul investește în apărarea cibernetică și combaterea dezinformării, deoarece componenta informațională rămâne esențială pentru strategia Kremlinului. Războiul hibrid nu se rezumă doar la atacuri fizice, ci și la încercări de a schimba sentimentul public.
Principala amenințare este că astfel de operațiuni rusești subminează principiile fundamentale ale securității internaționale. Dacă unui stat i se permite să comită atacuri teroriste în Europa Centrală fără a primi un răspuns decisiv, acest lucru creează un precedent pentru acțiuni la scară și mai mare. Kremlinul încearcă să testeze limitele toleranței occidentale și să testeze disponibilitatea NATO de a răspunde rapid și asimetric.
Europa trăiește deja într-o stare de „război ascuns”. Depozitele de explozibili din Lituania și Polonia sunt doar un semnal că Moscova pregătește o campanie de destabilizare pe termen lung. Pentru NATO și UE, cel mai important lucru acum nu este doar interceptarea atacurilor specifice, ci și dezvoltarea unei noi contra-strategii: o combinație de instrumente militare, politice, economice și informaționale. Altfel, scenariile teroriste ale Kremlinului ar putea deveni ceva obișnuit în întreaga Europă.
