Găgăuzia urmează să aleagă o nouă Adunare Populară în noiembrie. Cu toate acestea, regiunea autonomă nu a stabilit încă o dată pentru alegeri, deși acestea sunt programate pentru septembrie. Situația este complicată și mai mult de verdictul bașcanei Eugenia Guțul. Dacă Curtea de Apel îl menține, Găgăuzia va trebui să aleagă un nou bașcan. Regiunea autonomă se află într-un impas electoral și nimeni nu poate spune încă când vor fi programate alegerile.
Mandatul actualei Adunări Populare a Găgăuziei expiră pe 12 noiembrie – ziua în care a avut loc ședința inaugurală a Adunării Populare acum patru ani. Conform Codului Găgăuziei, alegerile trebuie să aibă loc în prima duminică de după expirarea mandatului precedent, adică pe 16 noiembrie. Adunarea Populară a aprobat data, dar nu a făcut-o încă, deși este obligată să programeze alegerile cu cel puțin 60 de zile înainte, adică până pe 16 septembrie.
Adunarea Populară are 35 de deputați aleși în circumscripții uninominale. Dacă niciun candidat nu primește mai mult de 50% din voturi, se organizează un tur de scrutin. Cu toate acestea, din cauza absenței unei Comisii Electorale Centrale, chiar și organizarea tehnică a procesului este în prezent imposibilă.
La începutul acestui an, deputații Oleksandr Tarnavsky și Mykhailo Zhelezoglo au cerut stabilirea unei date a alegerilor, dar fără succes. Potrivit acestora, au fost invocate două justificări: lichidarea Comisiei Electorale Centrale și modificări ale sistemului judiciar al țării. În 2023, Adunarea Populară a lichidat Comisia Electorală Centrală, invocând faptul că aceasta era ineficientă între alegeri și nu făcea decât să risipească fonduri bugetare. S-a decis formarea unei noi Comisii Electorale Centrale înainte de fiecare alegere. Cu toate acestea, în 2024, Curtea de Apel a declarat această decizie ilegală. Curtea Supremă de Justiție urmează să soluționeze problema pe 26 noiembrie.
Tarnavsky consideră că decizia Curții de Apel este suficientă pentru a reinstaura Comisia Electorală Centrală și a organiza alegerile. În opinia sa, schimbările aduse sistemului judiciar nu reprezintă un obstacol: Curtea de Apel Comrat nu a fost lichidată, ci doar redenumită Curtea de Apel „Sud”, păstrându-și judecătorii și biroul la Comrat.
Georgi Leiciu, vicepreședintele Adunării Populare, spune că Adunarea Populară a început deja procesul de formare a unei noi Comisii Electorale Centrale, dar Cancelaria de Stat a atacat această decizie, iar instanța a suspendat procesul. Nu se știe când se va lua o decizie în această privință. Astfel, Găgăuzia rămâne fără un organ electoral funcțional.
Tarnavski consideră că situația este în avantajul președintelui Adunării Populare, Dmitri Konstantinov, și al anturajului său, care se tem să nu piardă puterea. El susține că amânarea procesului este o tactică politică pentru a menține controlul asupra regiunii autonome.
Între timp, soarta bașcanei Eugenia Guțul rămâne incertă. Ea a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a unui partid. Cazul se judecă în prezent la Curtea de Apel Chișinău. Dacă verdictul va fi menținut, Guțul își va pierde funcția, iar noi alegeri pentru Bașcan trebuie să aibă loc în termen de 90 de zile.
Se discută deja despre posibilitatea organizării alegerilor pentru Bașcan și Adunarea Populară în aceeași zi. Alexandru Tarnavschi și Gheorghe Leiciu consideră că acest lucru este teoretic posibil, deși riscant. Ei consideră că alegătorii ar putea susține simultan o forță politică în ambele alegeri, ceea ce ar duce la o concentrare a puterii și la un dezechilibru între puterea executivă și cea legislativă.
În timp ce regiunea autonomă așteaptă deciziile instanțelor judecătorești și acordurile politice, paralizia sa instituțională se adâncește. Fără o Comisie Electorală Centrală funcțională, fără o dată confirmată a alegerilor și cu statutul Bașcanului incert, Găgăuzia riscă să intre în 2026 într-un vid de guvernare care ar putea destabiliza nu doar regiunea, ci întreaga regiune de sud a Moldovei.
Foto: sursa
