Scriitorii din Moldova și România au cerut elaborarea unui plan de unificare
Uniunile scriitorilor din Moldova și România au venit cu o inițiativă privind necesitatea elaborării unui plan clar de unificare a celor două state, îndemnând autoritățile de la Chișinău și București să treacă de la declarații politice la pași practici.
Despre aceasta informează NewsMaker.
În apelul comun se subliniază că tema unirii trebuie să devină o prioritate națională și suprapartinică pentru societățile de pe ambele maluri ale Prutului.
Reacție la declarațiile lui Maia Sandu și Nicușor Dan
Inițiativa a fost determinată de declarațiile recente ale președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și ale primarului Bucureștiului, Nicușor Dan.
Sandu a declarat anterior că unirea cu România ar putea accelera procesul de integrare europeană, subliniind că decizia finală trebuie să aparțină cetățenilor. Ea a menționat, de asemenea, că personal ar susține un astfel de pas.
La rândul său, Dan a afirmat că România este pregătită pentru unificare, amintind de declarația Parlamentului României din 2018 în sprijinul acestei idei.
Propunerea de creare a unui grup de experți
Autorii inițiativei propun formarea unui grup comun de experți din Moldova și România. Sarcina acestuia ar fi elaborarea unui scenariu realist de unificare, care să includă:
- aspecte politice și legislative
- mecanisme economice și financiare
- integrarea educațională și culturală
Potrivit semnatarilor, o astfel de abordare ar permite evaluarea consecințelor și pregătirea unei strategii de promovare la nivel național și internațional.
Context istoric și rolul intelectualității
În declarație se menționează că scriitorii și intelectualii au jucat un rol important în promovarea ideii de unire — de la evenimentele din 1859 și 1918 până la păstrarea limbii și culturii în perioada sovietică.
Documentul a fost semnat de Varujan Vosganian și Teo Chiriac.
Opinia publică rămâne divizată
Conform celor mai recente date sociologice, opiniile cetățenilor Republicii Moldova privind unificarea sunt împărțite. Aproximativ o treime susține ideea, în timp ce aproape jumătate se opune, iar o parte dintre respondenți nu și-au format o opinie.
Experții subliniază că evoluția subiectului va depinde de voința politică și de existența unui consens social în interiorul țării.
