Rusia apropie războiul de Republica Moldova: incursiunile aeriene și alerta de la aeroport devin o nouă amenințare
Republica Moldova se află tot mai des în zona de consecințe directe ale războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Ceea ce până nu demult putea fi considerat o serie de incidente izolate la frontieră se transformă treptat într-o amenințare persistentă la adresa securității țării.
La 3 octombrie, autoritățile moldovene au înregistrat mai multe încălcări ale spațiului aerian, pe fondul unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Cinci aparate — trei rachete și două drone — au traversat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar explozii și fragmente de drone au fost raportate în mai multe raioane ale țării. Ulterior, Ministerul Apărării a anunțat încă un zbor neautorizat. În total, au fost înregistrate șase încălcări ale spațiului aerian.
Fragmente au fost descoperite în raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Hîncești și Anenii Noi. Într-unul dintre cazuri, căderea aparatului a provocat un incendiu și a deteriorat o clădire. Potrivit informațiilor disponibile, nu au fost înregistrate victime.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că războiul purtat de Rusia se apropie periculos de Republica Moldova. Autoritățile moldovene leagă incidentele de atacurile rusești asupra Ucrainei și le consideră o amenințare la adresa securității statului și a populației civile.
Dar în aceeași zi a avut loc un alt incident — de această dată nu în spațiul aerian, ci într-unul dintre principalele obiective ale infrastructurii civile a țării.
Aeroportul devine un nou punct de tensiune
La 3 octombrie, Aeroportul Internațional Chișinău a fost evacuat temporar după ce autoritățile au primit o alertă privind existența unei posibile bombe. Pasagerii și personalul au fost evacuați, iar procedurile de check-in au fost suspendate. La aeroport au intervenit unități specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.
După aproximativ o oră de verificări, autoritățile au anunțat că amenințarea nu s-a confirmat. Pasagerii au fost lăsați să revină în terminal, iar activitatea aeroportului a fost reluată.
Incidentul în sine nu demonstrează o legătură cu Rusia.
Dar problema trebuie privită în contextul mai larg.
Atunci când, în aceeași zi, țara se confruntă cu încălcări repetate ale spațiului său aerian pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei, iar apoi principalul aeroport al capitalei este evacuat din cauza unei amenințări cu bombă, asemenea evenimente nu mai pot fi analizate complet separat.
Implicarea Moscovei în alerta de la aeroport nu a fost stabilită. Prin urmare, ar fi greșit să se afirme că Rusia s-a aflat în spatele acesteia.
Dar nici varianta opusă nu poate fi exclusă: un asemenea incident ar putea, teoretic, face parte dintr-o campanie rusă de război hibrid, menită să creeze tensiune, teamă și sentimentul de instabilitate în Republica Moldova.
Rusia își extinde presiunea dincolo de rachete
Agresiunea rusă împotriva Republicii Moldova nu trebuie neapărat să arate ca un atac militar direct asupra Chișinăului.
Pentru Kremlin este mult mai convenabil un spațiu în care nu există întotdeauna o linie clară între război, provocare, dezinformare, atac cibernetic, sabotaj sau amenințarea unui atentat.
Tocmai în această zonă gri poate fi exercitată presiune fără trecerea de fiecare dată la un atac deschis.
Încălcarea spațiului aerian devine deja o problemă repetată pentru Republica Moldova. În septembrie, Chișinăul a raportat noi incidente cu drone și a ridicat problema în cadrul OSCE, atrăgând atenția asupra riscurilor pentru populație și aviația civilă.
La 24 septembrie, în raionul Briceni au fost descoperite fragmente ale unei drone marcate „Geran-4”. La 30 septembrie, o altă dronă rusească a căzut și a explodat pe teritoriul Republicii Moldova, iar Ministerul Apărării a raportat în aceeași zi trei încălcări ale spațiului aerian.
Acum este vorba despre mai multe aparate într-un interval foarte scurt.
Aceasta reprezintă o schimbare calitativă a nivelului de amenințare.
Următorul pas poate fi lovirea sentimentului de siguranță
Pentru un stat nu este necesar ca fiecare incident să provoace victime sau distrugeri pentru a produce un efect psihologic.
Este suficient ca oamenii să înceapă să se întrebe dacă este sigur să se afle în apropierea unui aeroport. Este suficient ca serviciile să fie nevoite să verifice constant obiecte suspecte, să izoleze zone, să evacueze oameni și să suspende temporar activitatea.
Fiecare asemenea incident consumă resurse.
Poliția trebuie să intervină. Serviciile specializate trebuie să verifice amenințarea. Aeroportul trebuie să-și suspende activitatea. Pasagerii trebuie să aștepte. Instituțiile statului trebuie să explice situația.
Dacă astfel de incidente se repetă, apare efectul unei stări permanente de alertă.
De aceea, posibila amenințare cu bombă de la aeroport trebuie analizată nu doar ca un caz penal, ci și ca un posibil element al presiunii hibride, dacă ancheta va identifica legături relevante.
Deocamdată, asemenea dovezi nu există. Dar însăși necesitatea verificării acestei ipoteze arată cât de mult s-a schimbat mediul de securitate din jurul Republicii Moldova.
Moscova nu are nevoie neapărat de un război cu Republica Moldova. Îi este suficientă instabilitatea
Principalul pericol pentru Republica Moldova nu constă doar în scenariul unui atac militar direct.
Rusia poate urmări un obiectiv mult mai limitat: ca societatea moldovenească să trăiască permanent cu sentimentul unei amenințări.
Ca oamenii să se obișnuiască cu știrile despre drone.
Ca aeroporturile să fie închise temporar.
Ca serviciile publice să funcționeze permanent în regim de alertă.
Ca fiecare explozie dintr-o zonă de frontieră să genereze aceeași întrebare: nu cumva începe ceva mai grav?
Așa funcționează presiunea hibridă.
Ea crește treptat costul vieții normale fără să fie necesară trecerea imediată la un conflict militar deschis.
În același timp, Republica Moldova se află într-o poziție deosebit de vulnerabilă. Țara are frontieră directă cu Ucraina, dispune de capacități militare limitate și se confruntă simultan cu presiuni externe de natură politică, informațională și de altă natură.
Ucraina arată deja cât de repede se poate schimba natura amenințării
Ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova nu poate fi separat de războiul din Ucraina.
Dronele și rachetele rusești au început deja să traverseze spațiul aerian moldovenesc. Fragmentele lor cad pe teritoriul țării. În unele cazuri apar incendii și sunt provocate pagube.
Prin urmare, războiul se extinde treptat dincolo de teritoriul pe care Moscova îl consideră oficial zonă de conflict.
Pentru Republica Moldova, aceasta nu mai este o amenințare abstractă.
Tocmai de aceea, Chișinăul trebuie să analizeze fiecare incident nu doar prin prisma unui anumit aparat sau a unei anumite alerte cu bombă, ci în cadrul unui sistem de securitate mai larg.
Dacă se va demonstra că în spatele unor astfel de provocări se află structuri rusești, nu va mai fi vorba despre simple consecințe accidentale ale războiului, ci despre extinderea deliberată a agresiunii hibride rusești pe teritoriul Republicii Moldova.
Dar chiar și înainte de stabilirea unei asemenea legături, un lucru este deja evident: spațiul de securitate al Republicii Moldova se schimbă sub presiunea războiului purtat de Rusia.
Republica Moldova nu trebuie să se obișnuiască
Cea mai periculoasă reacție la asemenea evenimente este obișnuința.
La început, țara este alarmată de apariția unei drone rusești. Apoi începe să considere acest lucru o veste neplăcută, dar obișnuită. În cele din urmă, închiderea temporară a aeroportului din cauza unei amenințări cu bombă devine doar un alt episod.
Așa ajunge o amenințare să fie transformată în normalitate.
Republica Moldova nu trebuie să accepte această normalizare.
Fiecare încălcare a spațiului său aerian trebuie evaluată în mod corespunzător. Fiecare amenințare la adresa aviației civile trebuie investigată. Orice suspiciune privind un sabotaj sau o provocare organizată trebuie verificată până la capăt.
Iar dacă se va stabili că în spatele unor asemenea acțiuni se află Moscova, răspunsul trebuie să țină cont nu doar de un incident izolat, ci de întregul sistem de presiune exercitat asupra Republicii Moldova.
Agresiunea rusă s-a apropiat deja fizic de teritoriul moldovenesc. Acum întrebarea este dacă Chișinăul și partenerii săi vor permite transformarea acestei presiuni într-o nouă formă de normalitate.
Republica Moldova nu se află în război cu Rusia. Dar asta nu înseamnă că Rusia nu poate purta împotriva Republicii Moldova un război hibrid.
Iar evenimentele din 3 octombrie arată cât de periculoasă devine zona dintre aceste două realități.
