Oleshky: foametea sub ocupația rusă, folosită ca armă împotriva populației civile
Orașul Oleshky, din regiunea Herson, aflat sub ocupație rusă, se transformă într-o zonă a unei catastrofe umanitare, în care lipsa hranei, a apei și a asistenței medicale amenință cu distrugerea populației rămase. Când oamenii mor, trupurile lor rămân pe străzi, iar drumul spre salvare trece prin zone minate și teritorii expuse atacurilor dronelor, nu mai vorbim doar despre consecințele războiului. Există motive serioase pentru a vorbi despre privarea sistematică a populației civile de condițiile necesare supraviețuirii și pentru a solicita o anchetă internațională asupra acțiunilor forțelor ruse de ocupație.
Un oraș în care însăși supraviețuirea a devenit o încercare
Oleshky reprezintă unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple ale situației populației civile din teritoriile Ucrainei ocupate de Rusia. Potrivit Associated Press, din cei aproximativ 24.000 de locuitori pe care orașul îi avea înainte de război au mai rămas mai puțin de 2.000. Cei care nu au reușit să plece se confruntă cu o lipsă acută de alimente, apă, electricitate și asistență medicală.
Consecințele acestei situații nu se limitează la distrugerea infrastructurii. Oamenii sunt nevoiți să caute singuri hrană, să folosească apa din fântâni și să adune lemne pentru încălzire. Spitalele duc lipsă de medicamente și echipamente, iar acordarea asistenței medicale persoanelor grav bolnave este îngreunată de pericolul atacurilor cu drone. Atunci când ambulanțele nu pot ajunge în siguranță la pacienți, chiar și o boală sau o rană care, în condiții normale, nu ar prezenta un pericol mortal poate duce la moartea unei persoane.
Deosebit de alarmante sunt relatările despre persoanele decedate ale căror trupuri nu pot fi ridicate și înhumate la timp. Potrivit șefei administrației militare a orașului Oleshky, Tatyana Hasanenko, aproximativ o sută de cadavre se află în subsolul spitalului local. Acest lucru reflectă amploarea crizei umanitare și prăbușirea condițiilor fundamentale de viață ale comunității.
Potrivit datelor Oficiului ONU pentru Drepturile Omului citate în publicație, ultima livrare regulată de alimente pe cale rutieră a avut loc la 26 mai. Atunci când o localitate rămâne o perioadă îndelungată fără aprovizionare sigură, iar locuitorii săi nu au o cale de ieșire în condiții de siguranță, catastrofa umanitară devine un rezultat previzibil al acestei situații.
Foametea din Oleshky nu poate fi considerată o problemă secundară în contextul ostilităților. Este o amenințare directă la adresa vieții unor oameni care nu participă la război și care nu ar trebui să plătească pentru ocupația rusă cu propria supraviețuire.
Foametea ca instrument de presiune
Întrebarea esențială nu este doar de ce a apărut lipsa resurselor vitale în Oleshky, ci și cine controlează teritoriul, ce obligații îi revin puterii ocupante și de ce nu a fost asigurată până acum asistența umanitară în condiții de siguranță.
Autoritățile ruse sunt responsabile pentru nerespectarea normelor dreptului internațional umanitar pe teritoriul ocupat. Acestea nu asigură populației alimente și materiale medicale și nici nu facilitează operațiunile umanitare.
Dreptul internațional umanitar interzice folosirea foametei împotriva populației civile ca metodă de război. Potrivit expertei și managerului senior de proiect al Centrului Parlamentar al Canadei, Anastasiia Shtaltovna, acesta impune, de asemenea, permiterea și facilitarea ajutorului umanitar imparțial, în condițiile juridice stabilite. Situația militară poate crea obstacole obiective în calea transportării ajutoarelor, însă nu justifică, prin ea însăși, privarea arbitrară a civililor ucraineni de către ocupanții ruși de hrană, medicamente și posibilitatea de a primi asistență.
Prin urmare, situația din Oleshky trebuie evaluată nu doar ca o criză umanitară, ci și din perspectiva posibilelor încălcări ale dreptului internațional. Dacă ancheta va confirma că militarii ruși au împiedicat intenționat aprovizionarea civililor, au blocat accesul la ajutor sau au creat condiții în care populația a fost privată sistematic de mijloacele necesare supraviețuirii, aceste acțiuni pot atrage răspunderea penală individuală.
De ce cele întâmplate prezintă semne de genocid
În cazul orașului Oleshky, trebuie să vorbim direct: crearea intenționată a unor condiții care duc la distrugerea fizică a populației civile poate depăși cadrul unor crime de război individuale și poate prezenta caracteristicile unor crime îndreptate împotriva existenței unui grup protejat.
Genocidul are o definiție juridică precisă. Pentru a-l stabili, trebuie identificată intenția specifică a ocupanților ruși de a distruge, în întregime sau în parte, un grup național sau etnic ca atare, în acest caz, ucrainenii. Este important de reținut că printre actele care pot constitui genocid se numără crearea deliberată a unor condiții de viață destinate să provoace distrugerea fizică totală sau parțială a grupului.
Tocmai de aceea, evenimentele din Oleshky necesită o anchetă independentă și cuprinzătoare. Folosirea intenționată a foametei de către ocupanții ruși împotriva populației civile, privarea ilegală de resurse vitale și împiedicarea ajutorului umanitar pot fi considerate crime de război, dacă sunt îndeplinite condițiile juridice relevante. Atacurile sistematice asupra civililor și alte acțiuni comise în cadrul unui atac generalizat sau sistematic împotriva populației civile pot constitui, de asemenea, crime împotriva umanității.
Încadrarea juridică trebuie să se bazeze pe probe, însă absența unei hotărâri judecătorești definitive nu justifică minimalizarea gravității celor întâmplate. Comunitatea internațională trebuie să reacționeze la informațiile credibile privind privarea în masă a oamenilor de condițiile necesare supraviețuirii, fără să aștepte ca numărul victimelor să crească și mai mult.
„Drumul morții”: când evacuarea devine o amenințare la adresa vieții
Pentru locuitorii din Oleshky, salvarea nu se rezumă la decizia de a-și părăsi locuințele. Potrivit mărturiilor ucrainenilor salvați din condițiile de foamete, oamenii sunt nevoiți să parcurgă kilometri pe drumuri periculoase, să ocolească zone minate și să se ferească de drone și bombardamente. Drumul până la localitățile învecinate poate dura între șase și opt ore.
O locuitoare a povestit că a mers aproximativ 20 de kilometri, temându-se că ar putea muri pe drum. Potrivit administrației locale, pe traseul spre satul Radensk se află trupurile unor persoane decedate. De asemenea, este relatată o explozie în urma căreia au murit patru persoane, iar un bărbat în vârstă de 86 de ani a fost grav rănit.
Potrivit autorităților locale, în Oleshky se mai află cel puțin 35 de copii. Acest lucru face situația și mai alarmantă: copiii, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și bolnavii grav sunt deosebit de vulnerabili în fața foametei, deshidratării, frigului și lipsei asistenței medicale.
Nu li se poate cere civililor să traverseze singuri câmpuri minate și zone expuse atacurilor cu drone, riscându-și viața în încercarea de a ajunge într-un loc sigur. Evacuarea în condiții de siguranță necesită mecanisme coordonate, garanții de securitate și posibilitatea reală de a primi ajutor.
Potrivit informațiilor disponibile public, Ucraina a solicitat în repetate rânduri convenirea unei încetări temporare a focului pentru crearea unui coridor umanitar, însă acordurile necesare nu au fost încheiate. Comitetul Internațional al Crucii Roșii și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la operațiune, însă desfășurarea acesteia necesită acordul părților și garanții de securitate.
În aceste condiții, refuzul Rusiei de a asigura un mecanism eficient de evacuare, prin ignorarea apelurilor în acest sens, nu a surprins, din păcate, pe nimeni. Acum este necesar să se stabilească cine și din ce motive împiedică în mod oficial organizarea plecării în siguranță a civililor, pentru a putea stabili inclusiv răspunderea individuală.
Ucraina încearcă să ajute, dar livrările umanitare nu pot înlocui evacuarea în siguranță
Se știe că militarii ucraineni livrează locuitorilor din Oleshky alimente, medicamente și produse de igienă cu ajutorul dronelor grele. Din septembrie, prin această metodă au fost transportate peste șapte tone de ajutoare umanitare, inclusiv produse alimentare cu termen lung de păstrare și medicamente, printre care insulină.
Acest ajutor are o importanță vitală, însă posibilitățile sale sunt limitate. Livrarea aeriană a unor transporturi nu poate înlocui pe deplin aprovizionarea constantă a unei întregi localități, funcționarea instituțiilor medicale și evacuarea în siguranță a oamenilor. De asemenea, ea nu elimină pericolele cu care locuitorii se confruntă zilnic.
Prin urmare, eforturile internaționale trebuie să urmărească nu doar livrarea alimentelor, ci și asigurarea accesului permanent al organizațiilor umanitare, evacuarea celor care doresc să părăsească orașul și protejarea celor care, deocamdată, nu pot face acest lucru.
Rusia trebuie să răspundă pentru cele întâmplate
Oleshky necesită mai mult decât o nouă declarație despre o „situație umanitară dificilă”. Sunt necesare acțiuni internaționale concrete. Trebuie documentate decesele, condițiile de trai ale oamenilor, întreruperile aprovizionării, obstacolele în calea evacuării și posibila implicare a unităților ruse în blocada orașului.
Trebuie asigurat accesul organizațiilor internaționale independente la informații, colectate mărturiile supraviețuitorilor, identificate persoanele decedate și conservate probele care ar putea fi utilizate ulterior în procese penale. O atenție deosebită trebuie acordată ordinelor comandamentului, organizării aprovizionării, acțiunilor de restricționare a accesului umanitar și circumstanțelor în care au murit civilii.
Dacă implicarea anumitor militari și comandanți ruși va fi dovedită, aceștia trebuie să răspundă individual pentru faptele lor. În prezența probelor necesare, cauzele trebuie investigate atât la nivel național, cât și internațional, inclusiv ținând cont de jurisdicția Curții Penale Internaționale și a altor mecanisme competente.
Răspunderea trebuie să îi vizeze nu doar pe executanții direcți, ci și pe cei care au dat ordine criminale, au contribuit în mod conștient la comiterea crimelor sau, în condițiile prevăzute de lege, nu le-au împiedicat. Funcția oficială nu trebuie să devină un scut împotriva justiției.
Este important ca ancheta să nu se limiteze la stabilirea numărului de victime. Trebuie documentate oficial motivele pentru care populația ucraineană din acest oraș ocupat de Rusia a fost privată de resursele vitale, identificate persoanele de origine rusă care controlau accesul la alimente și medicamente, stabilite posibilitățile de evacuare existente și explicate motivele pentru care acestea nu au putut fi folosite.
Comunitatea internațională trebuie să solicite acces efectiv pentru organizațiile umanitare, evacuarea în siguranță a civililor, acordarea asistenței medicale și monitorizarea independentă a respectării obligațiilor părților. Papa Leon al XIV-lea i-a cerut deja lui Vladimir Putin să asigure livrarea alimentelor și a medicamentelor și să permită evacuarea locuitorilor. Acum, asemenea apeluri trebuie însoțite de măsuri concrete de presiune diplomatică și de documentarea internațională a încălcărilor.
Catastrofa umanitară nu trebuie să rămână fără consecințe
Oleshky demonstrează cât de vulnerabili devin civilii atunci când puterea de ocupație nu le asigură condițiile fundamentale de viață, iar drumul spre salvare este însoțit de amenințarea morții. Foametea, lipsa medicamentelor, imposibilitatea de a părăsi orașul în siguranță și relatările despre trupurile celor decedați impun o reacție imediată.
Rusia trebuie să răspundă pentru încălcările dreptului internațional umanitar comise de reprezentanții săi pe teritoriul ocupat al Ucrainei. Răspunderea penală individuală trebuie stabilită pe baza probelor și a hotărârilor instanțelor competente. Însă ancheta nu poate fi amânată până la încheierea războiului, iar moartea civililor nu poate fi transformată într-o statistică pe care lumea o observă doar pentru scurt timp.
Locuitorii din Oleshky nu ar trebui să moară de foame în propriul oraș, să se ascundă de dronele rusești în drum spre hrană sau să-și riște viața pentru a primi asistență medicală. Salvarea lor este o urgență umanitară imediată. Identificarea celor vinovați și tragerea lor la răspundere reprezintă o condiție esențială pentru ca asemenea crime să nu rămână nepedepsite.
