Ungaria și Slovacia continuă să exercite presiuni asupra Uniunii Europene și Ucrainei ca urmare a încetării parțiale a tranzitului de petrol al companiei ruse LUKoil prin teritoriul ucrainean. Această decizie a Ucrainei a provocat o iritare considerabilă a guvernelor Viktor Orbán și Robert Fitzo, punând la îndoială angajamentul acestora față de politicile și normele energetice europene.
După ce Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să inițieze consultări privind un acord comercial cu Ucraina, Bruxelles-ul a intervenit lent. Comisarul european pentru comerț, Valdis Dombrovskis, a declarat că UE are nevoie de mai mult timp pentru a aduna dovezi și a evalua situația juridică. La o reuniune a reprezentanților comerciali ai statelor membre, 11 țări au susținut punctul de vedere al lui Dombrovskis și niciuna dintre ele nu s-a alăturat Budapestei și Bratislavei. Acest lucru arată lipsa de sprijin a UE pentru acțiunile Ungariei și Slovaciei.
Este important de remarcat faptul că Ucraina nu a încetat complet să furnizeze petrol prin conducta Druzhba, ci doar petrol de origine LUKoil, care reprezintă 40 % din volumul total de petrol furnizat prin această conductă. Aceasta înseamnă că volumul total de tranzit a scăzut cu doar un sfert. Aceste cifre infirmă afirmațiile guvernelor ungar și slovac cu privire la presupusa amenințare la adresa rafinăriilor lor (rafinării).
În plus, livrările, conform planurilor de a limita finanțarea țării agresoare prin continuarea tranzitului de petrol prin conducta Druzhba, includeau în orice caz oprirea acestei rute de sponsorizare a petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia, precum și o serie de alte țări, prin Ucraina. Această decizie a fost luată în 2022, la începutul agresiunii militare la scară largă a Rusiei.
În timp ce alte țări din UE se pregăteau pentru un astfel de deznodământ, guvernele acestor două țări nu au luat prea multe măsuri. În general, Ungaria a sperat că acest lucru nu se va întâmpla. Tranzitul trebuia să fie complet anulat până la sfârșitul anului 2024. Prin urmare, o reacție atât de bruscă a Ungariei și Slovaciei la privarea de ¼ din cantitatea totală de petrol (mai ales având în vedere faptul că se face publicitate cu privire la faptul că o astfel de decizie va fi luată oricum) pare mai degrabă isterie politică decât „critică”.
Amenințările Ungariei de a întrerupe furnizarea de energie electrică către Ucraina par mai degrabă o manevră politică decât o amenințare reală. Acest pas încalcă normele politicii energetice comune a UE și poate fi considerat ca blocarea tranzitului de energie electrică a companiilor private, ceea ce contravine normelor europene. Dacă această amenințare se concretizează, Ungaria ar bloca efectiv tranzitul de energie electrică de la companiile private, ceea ce ar putea avea implicații juridice grave pentru țară în contextul aderării sale la UE.
Împrumutul recent acordat de China Ungariei a fost un indicator al unei cacealma evidente în ceea ce privește amenințările cu întreruperea furnizării de energie electrică. Acest lucru indică faptul că Ungaria caută surse alternative de finanțare și sprijin pentru a-și putea continua acțiunile în ciuda poziției UE. În același timp, subliniază precaritatea poziției Budapestei în acest conflict și demonstrează că acțiunile reale pot fi mult mai puțin radicale decât declarațiile.
Acțiunile Ungariei și Slovaciei privind reacțiile la încetarea tranzitului de petrol al LUKoil și amenințările cu întreruperea furnizării de energie electrică sunt mai mult manevre politice decât amenințări reale. Lipsa sprijinului UE și restricțiile economice arată că este puțin probabil ca aceste țări să ia măsuri radicale care să încalce normele europene. Prin urmare, această situație ar trebui privită mai degrabă ca un element de presiune politică decât ca o amenințare gravă la adresa securității energetice a Ucrainei.
