Alegeri în timpul războiului: de ce a ridicat Trump subiectul și cum a răspuns Kievul
Într-un interviu pentru Politico, pe 9 decembrie 2025, președintele SUA, Donald Trump, a schimbat brusc discuția internațională, declarând că pentru Ucraina a „venit timpul” să organizeze alegeri prezidențiale. Potrivit lui, „de mult nu au mai fost alegeri”, iar cetățenii trebuie să aibă posibilitatea să își exprime opțiunea. Trump a admis, totodată, că Volodimir Zelenski este perfect capabil să câștige astfel de alegeri.
La Kiev, declarațiile liderului american au fost primite fără emoții. Zelenski a subliniat în repetate rânduri că ideea alegerilor nu îi este străină și că nu încearcă „să se agațe de funcție”. Într-o discuție cu La Repubblica, președintele ucrainean a confirmat din nou acest lucru prin cuvintele „I am ready for ever” – el este gata să meargă la alegeri în orice moment, de îndată ce va exista o posibilitate legală și sigură. Totuși, sensul discuției depășește cu mult cadrul ambițiilor personale: țara trăiește în condițiile unui război la scară largă și, prin urmare, într-un context în care alegerile sunt, din punct de vedere tehnic și juridic, imposibil de organizat.
Sondajele sociologice, atât ucrainene, cât și internaționale, arată o imagine stabilă: nivelul de încredere în Zelenski se menține constant peste 50%, iar acțiunile sale sunt susținute de aproximativ două treimi din populație. Însă, chiar și cu un nivel ridicat de sprijin, președintele nu poate schimba un fapt juridic fundamental: legislația ucraineană interzice în mod expres organizarea de alegeri naționale în timpul legii marțiale. Aceste norme au fost adoptate cu mult înainte de invazie și au fost concepute pentru ca statul să se poată apăra fără a paraliza funcționarea instituțiilor de putere. În 2025, Rada Supremă a subliniat separat că se va putea reveni la alegeri doar după atingerea unei „păci cuprinzătoare, juste și durabile”.
Dimensiunea practică a problemei este la fel de critică. Rusia lovește zilnic orașe, infrastructura energetică, transportul și locuințele. Organizarea votului în asemenea condiții ar crea o amenințare directă la adresa vieții oamenilor – secțiile de votare ar deveni ținte pentru atacuri.
În plus, milioane de ucraineni se află în afara țării. Regulile actuale impun prezența personală la consulat sau ambasadă pentru a vota, lucru pur și simplu imposibil: misiunile diplomatice nu au capacitatea fizică de a deservi asemenea fluxuri de oameni, iar mulți refugiați locuiesc la sute de kilometri de cea mai apropiată reprezentanță. În aceste condiții nu poate fi asigurat un acces egal la vot, ceea ce înseamnă că este imposibilă organizarea unor alegeri conforme cu standardele internaționale.
O parte din teritoriile ucrainene rămân sub ocupație rusă. Dacă votul ar avea loc doar pe teritoriul controlat de Kiev, milioane de cetățeni ar fi automat privați de dreptul de vot. Orice încercare de a organiza alegeri pe teritoriile ocupate s-ar transforma într-un nou spectacol sub controlul forțelor ruse – după modelul pseudo-referendumurilor organizate de Kremlin.
După declarațiile lui Trump, liderii statelor membre ale UE au subliniat din nou că Zelenski rămâne un președinte legitim și ales în mod democratic, iar alegerile trebuie să aibă loc doar atunci când acest lucru va fi sigur și legal.
Astăzi, Ucraina are nevoie nu de riscuri și experimente politice „sub bombardamente”, ci de întărirea apărării: livrarea de sisteme de apărare antiaeriană, armament, sprijin financiar stabil și susținerea instituțiilor statului. Abia după încheierea fazei active a războiului, țara va putea organiza alegeri corecte, transparente și depline, fără a-și expune cetățenii unui pericol mortal.
