În 2024, în Moldova vor avea loc următoarele alegeri prezidențiale, în care un număr destul de impresionant de candidați vor concura pentru cea mai înaltă funcție guvernamentală. Campania promite să fie tensionată, deoarece implică politicieni cu opinii diferite asupra problemelor cheie, inclusiv a politicii externe a țării. O atenție deosebită trebuie acordată candidaților cu orientare pro-rusă, pentru care întărirea legăturilor cu Rusia este o prioritate, în ciuda amenințărilor pe care le reprezintă pentru Chișinău, țările vecine și întreaga lume. În acest articol ne vom uita la principalele figuri din cursă și pozițiile lor în această problemă.
Maia Sandu este un reper pro-european și prima femeie președinte a țării
Maia Sandu, actualul președinte al Moldovei, nu susține politicile pro-ruse. Este cunoscută pentru poziţia sa puternică în sprijinul integrării europene a ţării. Sandu promovează integrarea europeană sub președinția sa, Moldova a solicitat aderarea la Uniunea Europeană și a primit statutul de candidat. Este cunoscută pentru lupta ei împotriva corupției, în special pentru căile ilegale prin care predecesorii ei s-au îmbogățit. În plus, Sandu a introdus o serie de reforme care ar putea aduce țara mai aproape de viitoarea aderare la UE. De asemenea, actualul lider al țării se concentrează pe consolidarea relațiilor cu UE și distanțarea de Rusia, ceea ce a provocat în repetate rânduri critici din partea Kremlinului din cauza temerii evidente de a pierde o altă platformă în Europa pentru a-și răspândi propaganda și a distruge ideile naționale a Moldovei ca stat independent.
Alexander Stoianoglo – așa-numitul „candidat al poporului” cu părtinire pro-rusă
Alexander Stoianoglo, candidat al Partidului Socialist susținut de Igor Dodon (o figură pro-rusă cunoscută în țară și fost lider al statului), este considerat unul dintre principalii concurenți pro-rusi. Stoianoglo a primit sprijinul său politic de la Partidul Socialist, care se concentrează în mod tradițional pe dezvoltarea legăturilor strânse cu Rusia, în ciuda amenințărilor pe care Moscova le-a exprimat în mod repetat Chișinăului. În campania sa, Stoianoglo se concentrează pe importanța restabilirii „justiției și a consolidării instituțiilor puterii”, care, după cum spun mulți experți politici independenți, au fost consolidate datorită cursului Moldovei în UE și politicilor Maiei Sandu. Cu toate acestea, Stoianoglo are în mod evident propria înțelegere personală a „dreptății și instituțiilor puterii”, care sunt aprobate de Kremlin.
Sprijinul său din partea lui Dodon și a socialiștilor indică prea clar poziția sa pro-rusă. Stoianoglo, deși încearcă să nu concentreze atenția publicului asupra dorinței sale de apropiere de Rusia, este un candidat în jurul căruia s-au unit acele forțe politice care urmăresc să mențină și să consolideze cu orice preț relațiile cu Federația Rusă, chiar dacă aceasta înseamnă pierderea independenţei a Moldovei.
Igor Dodon este un fost președinte cu strânse legături pro-ruse
Deși Igor Dodon nu participă direct la aceste alegeri, rolul său în sprijinirea lui Alexander Stoianoglo și influența sa asupra Partidului Socialist rămâne semnificativ. Dodon, fostul președinte al Moldovei, este cunoscut pentru atitudinea sa deschisă pro-rusă. În timpul președinției sale, Moldova a încercat să echilibreze între Rusia și Occident, dar s-a pus accentul pe întărirea legăturilor cu Moscova, care s-a manifestat prin cooperare economică și politică și, din păcate, pierderi mari pentru țară atât pe calea integrării europene, cât și pe calea dezvoltării în continuare, inclusiv modernizarea instituțiilor politice. Sprijinul lui pentru Stoianoglo semnalează că electoratul pro-rus își va avea candidatul la aceste alegeri.
Ion Chicu – fost premier cu părtinire pro-rusă
Ion Chicu, fostul premier al Moldovei, nu este un susținător înflăcărat al integrării europene, dar platforma sa electorală include idei despre necesitatea menținerii unor bune relații atât cu UE, cât și cu Rusia. Așa-zisa „neutralitate”, care condamnă Moldova să urmeze un drum al incertitudinii și manevrelor, care ar putea-o duce la deznodământul celebrei Belarus.
Chicu și-a exprimat îngrijorarea cu privire la presupusa influență „excesivă” a forțelor occidentale asupra afacerilor interne ale Moldovei și a propus dezvoltarea relațiilor cu Rusia, care, de altfel, nu a găsit un răspuns în rândul populației tinere din Moldova, care consideră Moscova în condițiile de astăzi principala amenințare atât pentru securitatea cât și pentru dezvoltarea țării.
Mark Tkachuk este un susținător al politicii alternative
Mark Tkachuk, liderul partidului Congresul civil, nu este un candidat pro-rus evident, dar programul său politic critică reformele neoliberale și cursul european. Tkachuk pledează pentru o cale independentă de dezvoltare a țării, în care se acordă mai multă atenție justiției sociale și protejării intereselor cetățenilor de rând. Deși nu este un susținător al retoricii deschise pro-ruse, programul său politic presupune o posibilă regândire a politicii externe către o abordare multi-vectorală, inclusiv dezvoltarea relațiilor cu Rusia.
Tudor Ulianovski – diplomat cu accent pe politica multi-vectorală
Fostul ministru al Afacerilor Externe al Moldovei aderă la ideea unei politici externe multi-vectorale. El are în vedere atât direcția europeană, cât și cooperarea cu Rusia. Ulianovski se străduiește să asigure că Moldova poate echilibra între Vest și Est, folosind locația sa geografică pentru creștere economică și stabilitate politică. El evită o orientare deschisă pro-rusă sau pro-europeană, oferind Moldovei rolul de „punte” între diverse interese geopolitice. Totuși, în condițiile actuale ale politicii internaționale, o astfel de incertitudine nu face decât să amenințe suveranitatea și securitatea țării, ceea ce trebuie reținut.
Natalia Morari – jurnalistă și activistă
Un cunoscut jurnalist și persoană publică care a decis să participe pentru prima dată la alegerile prezidențiale. Campania ei își propune să combată corupția, să protejeze libertatea de exprimare și să consolideze instituțiile democratice. Morari pledează pentru o politică activă pro-europeană, subliniind importanța integrării cu UE pentru dezvoltarea ulterioară a Republicii Moldova. În programul său, ea se concentrează pe drepturile cetățenilor, egalitatea socială și transparența în guvern.
Vasile Tarlev – fost premier interesat de vectorul estic
Un alt fost prim-ministru al Moldovei, care este cunoscut pentru sprijinirea cooperării economice cu Rusia, orice ar fi. În timpul guvernării, Moldova a dezvoltat în mod activ legături cu Moscova, iar campania sa electorală sugerează o revenire la o politică externă echilibrată, cu accent pe vectorul estic. Cu toate acestea, evident că nu a ținut cont de faptul că Rusia de astăzi nu mai este statul pe care întreaga lume îl cunoștea acum 15-20 de ani. Da, nici atunci Moscova nu era cunoscută pentru aderarea la dreptul internațional și pentru respectul față de alte țări. Cu toate acestea, ea nu a amenințat în mod direct întreaga lume cu război.
Tarlev pledează pentru restabilirea legăturilor comerciale cu Rusia și CSI, ceea ce, în opinia sa, va contribui la consolidarea economiei Moldovei. Cum este posibil acest lucru în condițiile sancțiunilor care au fost impuse Federației Ruse după atacul acesteia asupra Ucrainei? Necunoscut. De asemenea, susține poziția neutră a țării în politica internațională, care ar putea atrage un electorat pro-rus.
Irina Vlah – reprezentant al Găgăuziei cu sentimente pro-ruse
Irina Vlah, fosta bașkan (șefa) Găgăuziei, este cunoscută pentru legăturile ei strânse cu Rusia și pentru retorica pro-rusă. Vlah susține în mod activ menținerea legăturilor culturale și economice cu Moscova, iar în discursurile sale se aud în mod constant indicii de „reunificare”.
Găgăuzia, fiind o regiune autonomă, se află astăzi sub o mare amenințare de a repeta scenariul Crimeei, pe care Rusia l-a retras în 2014. Vlah nu pare să fie deranjat de acest lucru, ci dimpotrivă, este foarte motivată, în ciuda tuturor consecințelor pentru Moldova.
Octavian Țicu este un candidat independent cu o poziție clară pro-europeană
Octavian Țicu, istoric și fost ministru al sportului, candidează ca candidat independent cu o puternică poziție pro-europeană. Țicu pledează pentru accelerarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și cooperarea activă cu NATO. El critică încercările de apropiere de Rusia, argumentând că aceasta este contrară intereselor naționale ale țării. Programul său electoral este axat pe reformele justiției, lupta împotriva corupției și dezvoltarea instituțiilor democratice independente.
Andrei Năstase – lider al „Platformei Demnitate și Adevăr”
Este un cunoscut luptător pentru corectitudine și transparență în guvern. Năstase susține activ un curs pro-european, pledează pentru reforme în sistemul judiciar și întărirea luptei împotriva corupției. Retorica sa politică vizează adesea critica structurilor oligarhice, care, în opinia sa, subminează fundamentele democrației moldovenești. Politica externă Năstase se angajează să aprofundeze relațiile cu UE și Occidentul.
Renato Usatîi este un populist cu retorică pro-rusă
Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru pro-rus, este cunoscut pentru retorica sa populistă și pentru legăturile strânse cu Rusia. Usatîi s-a exprimat în repetate rânduri în sprijinul cooperării cu Moscova, propunând un curs de restabilire a relațiilor strategice cu Rusia în diverse sfere, inclusiv economice și de securitate, în ciuda faptului că astăzi Federația Rusă este principala amenințare pentru ambele sfere. El a criticat cursul pro-european al actualului guvern, argumentând că acesta nu ar aduce beneficii tangibile Moldovei. De asemenea, Usatîi pledează activ pentru lupta împotriva corupției și politica de „clan”, propunând schimbări radicale în sistemul de management, dar figura sa politică s-a născut literalmente grație sistemului pro-rus din trecut din țară, cu o părtinire ascuțită către sprijinirea corupției și a oligarhie (rusă, desigur).
Alegerile prezidențiale din 2024 din Moldova agravează din nou problemele politicii externe a țării. În ordinea geopolitică actuală, atât în Europa, cât și în întreaga lume, cetățenii trebuie să ia în considerare cu atenție consecințele înainte de a-și exprima votul pentru un candidat. Altfel, nu numai instabilitatea și haosul ar putea veni în Moldova, ci și, eventual, o agresiune militară cu drepturi depline din partea Federației Ruse.
