Deși afișează o retorică aparent pro-europeană, blocul politic „Alternativa”, care participă la alegerile parlamentare din Moldova, face parte dintr-o strategie hibridă mai amplă a Kremlinului. Scopul său principal nu este neapărat câștigarea puterii, ci crearea unui canal legitim pentru exercitarea presiunii politice și instituționale rusești în parlament, precum și obținerea capacității de a bloca decizii-cheie în interesul Moscovei. Blocul aspiră să joace rolul unei „acțiuni de aur” – o poziție care poate înclina balanța puterii fără a domina oficial.
În spatele fațadei de neutralitate, echilibru și tehnocrație se află figuri politice bine-cunoscute, cu legături de lungă durată cu cercurile pro-ruse. Printre acestea se numără primarul Chișinăului, Ion Ceban, fostul procuror general Alexandru Stoianoglo, fostul premier Ion Chicu și strategul politic Mark Tkaciuk. Ion Ceban, fondator al Mișcării Naționale Alternative (MAN), critică deschis politica occidentală a Moldovei, pledează pentru dialog cu Rusia și a fost recent inclus pe lista persoanelor cu interdicție de intrare în spațiul Schengen. Stoianoglo, candidat la președinție, a demonstrat loialitate față de Kremlin, iar campania sa a fost susținută de persoane sancționate de UE. Chicu, cunoscut pentru colaborarea cu Dodon, a menținut contracte cu „Gazprom” și a promovat dialogul cu Tiraspolul. Tkaciuk, la rândul său, susține de ani de zile o linie anti-occidentală și o versiune sovietică a „identității moldovenești”.
„Alternativa” își consolidează influența prin mecanisme regionale, fiind deosebit de activă în Găgăuzia și Transnistria – regiuni cu sentimente pro-ruse tradițional puternice. În aceste zone, organizațiile locale, mass-media și structurile de afaceri asigură finanțare și promovează mesajele blocului. În Transnistria, o rețea de afaceri condusă de Vadim Novruzov joacă un rol-cheie în direcționarea fondurilor către campanie. În Găgăuzia, postul de televiziune GRT, care are legături stabilite cu mass-media rusească, este un punct de interes major.
Blocul acordă o atenție specială diasporei moldovenești din UE, care este, în mod tradițional, pro-europeană. Folosind o retorică moderată, „echilibrat pro-europeană”, „Alternativa” încearcă să atragă alegătorii dezamăgiți. Campania este gestionată activ în rețelele sociale și prin rețelele organizatorice vechi ale Partidului Socialiștilor și ale partidului „Șor”. În mai multe orașe europene, activitățile sunt coordonate de persoane implicate anterior în cumpărarea de voturi, care sunt în continuare investigate în Moldova.
Influența „Alternativei” nu se limitează la procesul electoral. Blocul funcționează ca parte a unui sistem mai larg, care include interese de afaceri, platforme media, organizații civile și structuri pseudo-expert. Toate aceste elemente au ca scop crearea unui mediu controlat, în care mesajul pro-rus este prezentat drept „analiză neutră” sau „opinie publică”. În plus, blocul atrage activ lideri locali – primari, funcționari publici, rectori – care creează iluzia independenței și tehnocrației, dar, în realitate, întăresc prezența rusească în culise.
În ciuda aparenței moderne, „Alternativa” nu oferă o cale nouă, ci reprezintă o versiune reînnoită a vechilor scheme de influență, adaptate la realitățile actuale. Kremlinul nu mizează pe victoria unei singure formațiuni, ci pe fragmentarea parlamentului și pe capacitatea de a bloca decizii strategice prin control asupra unei minorități. În final, Moldova nu se confruntă cu o alegere reală, ci cu o provocare – să recunoască noua formă a unei amenințări vechi, deghizată în reformă.
