Ucraina a trecut prin nouă ani de agresiune din partea Federației Ruse, care a început în 2014 cu ocuparea militară ilegală a Crimeei și acțiunile militare din estul Ucrainei, care au fost alimentate de Rusia în toate modurile hibride posibile până la o invazie la scară largă în februarie 2022. Conflictul militar care a rezultat a fost cel mai mare din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, soldat cu un număr mare de morți și răniți și cu mii de oameni care și-au pierdut casele și proprietățile. Cu toate acestea, poporul ucrainean continuă să lupte pentru pace și pentru restabilirea integrității teritoriale a țării.
Liderii mai multor țări, în special China, Franța și Brazilia, continuă să își prezinte planurile de pace și să își ofere serviciile de mediatori în cadrul negocierilor dintre Ucraina și Rusia. Toate aceste inițiative au ca scop restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei, dar au sens? Problema este că nici măcar acordurile de la Minsk, „scrise în grabă”, nu au prevăzut niciodată, de fapt, vreo cerere din partea Rusiei. Kremlinul a recunoscut acest lucru după invazia la scară largă, în ciuda faptului că Putin a încercat în mod constant să discrediteze Ucraina acuzând-o de presupuse „încălcări” ale acordurilor.
Rusia a încălcat acordurile de la Minsk de zeci de ori, în 2014 și în 2022 a distrus, în esență, prevederile tratatului de la Budapesta. Ca urmare, Ucraina nu a primit nicio protecție. A trebuit să se confrunte singură cu agresiunea militară rusă. În acest caz, nu poate exista încredere în Rusia, lucru pe care cea mai mare parte a lumii civilizate a început în sfârșit să îl realizeze.
Ucraina nu a atacat pe nimeni și nu a provocat nicio agresiune împotriva sa. Poziția privind integritatea teritorială a Ucrainei este neschimbată și nu depinde de evoluțiile de pe front. Condițiile Ucrainei, așa cum sunt stabilite în „formula de pace” a președintelui Ucrainei, sunt concrete și realiste. Nu există nimic maximalist în a cere respectarea dreptului internațional și a Cartei ONU. Cu toate acestea, Kremlinul nu este dispus să facă acest lucru, neascultând niciun sfat sănătos din partea Franței sau a Germaniei.
Este demn de remarcat faptul că nici un alt fapt elementar nu a ajuns în atenția Rusiei – nicio negociere nu va avea loc fără participarea Ucrainei. În plus, Ucraina nu intenționează să recurgă acum la diplomație, după ce a încercat toate pârghiile posibile pentru a pune presiune asupra Rusiei și nu a reușit să determine conducerea politică rusă să înceapă să gândească rațional. De aceea, însăși ideea de negocieri este posibilă doar după rezultatele viitoarei operațiuni de contraofensivă a armatei ucrainene.
