Războiul modern nu înseamnă doar fronturi și artilerie. În primul rând, este o luptă pentru conștiințe. Moscova a înțeles de mult că, în secolul XXI, cheia influenței nu mai constă doar în petrol și arme, ci în controlul informației și al comportamentului uman. Astăzi, instrumentele acestei noi forme de spionaj sunt aplicațiile de mesagerie, algoritmii și milioanele de participanți — voluntari sau inconștienți — pe care Rusia îi folosește în operațiunile sale.
Unul dintre aceste instrumente este Telegram, o platformă aparent independentă, dar care s-a transformat de facto într-un spațiu unde serviciile speciale ruse identifică, verifică și recrutează potențiali executanți.
Investigația Euronews din 28 octombrie 2025 a descris pentru prima dată, în mod sistematic, modul în care serviciile secrete ruse acționează în Germania, folosind Telegram pentru a recruta persoane implicate în mici acte de sabotaj.
Nu este vorba despre spioni profesioniști, ci despre utilizatori obișnuiți, ademeniți prin canale anonime. În schimb, li se oferă o plată modestă, motivație ideologică sau promisiunea impunității.
Acești „agenți” îndeplinesc sarcini scurte — fotografierea unei baze militare, incendierea unui depozit, deteriorarea unor echipamente, scrierea de sloganuri provocatoare.
Nu-și cunosc coordonatorii, nu au acces la informații despre beneficiari și adesea devin victime ale propriilor acțiuni. Dar pentru Kremlin sunt instrumente ideale: de unică folosință, greu de identificat și aproape imposibil de dovedit juridic.
Expertul cibernetic ucrainean Kostyantyn Korsun subliniază că Telegram oferă posibilități vaste de colectare a datelor.
Programe specializate permit FSB și GRU să monitorizeze simultan mii de canale, să înregistreze comportamentul utilizatorilor, să le determine orientarea politică, frecvența interacțiunilor și chiar reacțiile emoționale.
Pe baza acestor informații sunt create „profiluri digitale” — o formă de dosar psihologic. Dacă un utilizator interacționează frecvent cu postări proruse, manifestă simpatie pentru războiul împotriva Ucrainei sau sprijină sloganuri antioccidentale, el intră pe lista celor „potențial loiali”.
Urmează etapa contactului: un comentariu, un mesaj direct, o „invitație la participare”. Astfel se construiește drumul de la simplu spectator la complice.
În pofida declarațiilor publice ale lui Pavel Durov privind independența platformei, structura de administrare a Telegram rămâne netransparentă.
Un rol esențial îl joacă compania Global Network Management Inc. (GNM), care controlează o parte dintre serverele și adresele IP ale aplicației. Proprietarul ei, Vladimir Vedeneev, a fost anterior asociat cu contractori ruși ce colaborau cu structuri de stat.
Deși nu există dovezi directe ale unei legături cu Kremlinul, această dependență ridică semne serioase de întrebare privind securitatea datelor a milioane de utilizatori.
Această zonă gri este mediul perfect pentru introducerea algoritmilor ascunși de supraveghere și analiză comportamentală, oferind FSB un avantaj strategic în operațiunile cibernetice.
Paradoxal, statele democratice sunt mai vulnerabile nu din cauza slăbiciunii tehnologice, ci din cauza limitărilor legale.
Germania, Franța și alte țări din UE nu pot interveni în comunicațiile private ale cetățenilor fără mandat judiciar. Astfel, serviciile pot monitoriza doar canalele publice, dar nu și conversațiile private — locul unde are loc, de fapt, recrutarea.
Rusia, în schimb, nu are asemenea restricții: structurile sale cibernetice folosesc supravegherea totală și manipularea ca instrument strategic.
În consecință, Moscova câștigă timp — iar în războiul hibrid, timpul valorează adesea mai mult decât armele.
Contracararea acestor tactici necesită o abordare dublă — tehnologică și comportamentală.
Unul dintre metode este crearea de „momeli digitale” în comunitățile proruse: conturi false, informații fabricate și inserții de dezinformare, care ajută la identificarea operatorilor și la perturbarea sistemelor de monitorizare ale FSB.
Însă componenta cea mai importantă rămâne igiena cibernetică a cetățenilor.
Un utilizator conștient de modul în care poate fi manipulat devine cea mai sigură barieră.
Educația privind recunoașterea mesajelor de recrutare, a schemelor de phishing și a presiunii psihologice nu mai este o chestiune de securitate personală, ci un element al apărării naționale.
Recrutarea rusă prin rețelele sociale nu este un episod izolat, ci parte a unei politici sistemice a Kremlinului de destabilizare a societăților democratice.
Prin Telegram și platforme similare, Moscova construiește un nou tip de rețea de agenți, unde spionii nu știu că sunt spioni, iar ideologia devine paravanul unei activități subversive.
Astăzi asistăm la un război tăcut, dar omniprezent — un război în care frontul trece prin smartphone, iar înfrângerea se măsoară nu prin pierderea teritoriilor, ci prin pierderea încrederii.
