La 24 martie, Curtea Constituțională din Armenia a emis o decizie, neașteptată pentru Kremlin, urmată de ratificarea Statutului de la Roma. Judecătorii au fost de acord cu prevederile tratatului și au declarat că acestea nu sunt în contradicție cu constituția țării. Parlamentul trebuie acum să înceapă procedura de ratificare, care va fi urmată de punerea în aplicare a prevederilor tratatului. De ce a fost această decizie atât de surprinzătoare pentru Kremlin?
Armenia continuă să fie membră a OTSC, iar Putin personal nu a putut prevedea că Erevanul va decide să ratifice Statutul de la Roma, conform căruia țara trebuie să execute toate deciziile Curții Penale Internaționale. Armenia are acum dreptul de a-l aresta pe Putin în baza unui mandat emis de un tribunal care l-a găsit pe dictatorul de la Kremlin vinovat de deportarea copiilor ucraineni.
În ultimul an, a existat ceva asemănător unui „dans de tamburină” al Kremlinului în relațiile bilaterale dintre Rusia și Armenia. Oricât de mult ar fi încercat conducerea militară și politică rusă, Erevanul a respins în mod clar orice sugestie de exerciții comune în Armenia. În plus, în ciuda conflictului teritorial istoric cu Azerbaidjanul, țările au decis în unanimitate să ceară asistență din partea UE pentru rezolvarea conflictului din Nagorno-Karabah.
După cum ne amintim, începând cu anii 1990, „voluntari” ruși au fost desfășurați în regiune, în timp ce Rusia însăși nu numai că nu a reușit să contribuie la soluționarea conflictului, dar a intervenit activ în viața politică a Armeniei, profitând de situație și consolidând neînțelegerile cu Azerbaidjanul prin metode hibride.
Anterior, Tadjikistanul a ratificat, de asemenea, tratatul. Autoritățile de acolo au fost destul de specifice în criticile lor față de tratamentul inadecvat al Rusiei față de cetățenii tadjikistanului. În același timp, bazele militare rusești continuă să fie desfășurate acolo și în Armenia. De acum înainte, Putin nu va mai putea vizita cele două țări și nici nu va mai putea „vizita” militarii acestora. Relațiile sunt foarte tensionate, iar Kremlinului este clar că nu îi place faptul că Armenia și Tadjikistanul aleg să se plieze pe dreptul internațional, pe care Putin și toți subordonații săi continuă să îl încalce.
Agresorul a început deja să amenințe în mod deschis Erevanul, uitând încă o dată în mod evident că Armenia este un stat independent și suveran, care are dreptul de a acționa în propriul interes și de a-și alege propriile politici interne și externe.
În acest context, se apropie summitul BRICS, la care Putin fusese invitat înainte de decizia CPI de a emite un mandat de arestare. Guvernul sud-african a solicitat consultări cu privire la procedura Statutului de la Roma, dar practic toți membrii guvernului au condamnat deja cu fermitate crimele rf și au exprimat necesitatea de a-l aresta pe Putin. Jurisdicția Curții Penale Internaționale este extinsă și la Venezuela, RCA, Nigeria și Brazilia.
Cândva, aceste state erau în mintea Kremlinului „prietene”. Bineînțeles, ele pot încălca Statutul de la Roma, așa cum a făcut Ungaria, susținând că legea națională ar fi „mai presus” de legea internațională în interiorul granițelor statului. Merită să înțelegem că un astfel de lucru este o încălcare a dreptului internațional, care va fi urmată de responsabilitate. Acesta este motivul pentru care țările din America de Sud și de pe continentul african nu se grăbesc să facă declarații definitive în această privință.
Este dificil de prevăzut la ce se poate aștepta Armenia după ratificarea tratatului, dar se poate spune cu siguranță că Kremlinul nu va renunța la amenințările sale constante. Atunci Erevanul va trebui să facă o alegere. Majoritatea cetățenilor săi au participat deja la mitinguri și acțiuni care susțin ruperea relațiilor cu Rusia. Guvernul armean are lobby-uri pro-rusești, dar președintele și prim-ministrul vor avea ultimul cuvânt.
