Uniunea Europeană va oferi Moldovei o sumă record în istoria independenței republicii – 1,8 miliarde de euro. Despre aceasta a anunțat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 10 octombrie, la o conferință de presă la Chișinău. Vorbim despre un nou instrument de sprijin – Mecanismul de Reformă și Creștere. UE a inițiat același mecanism în luna mai pentru țările din Balcanii de Vest, care aspiră și ele la aderarea la Uniunea Europeană. NM a studiat ce înseamnă acest Mecanism, în ce scopuri vor fi folosiți banii, cum anume este planificat să fie folosiți și ce înseamnă pentru economia Republicii Moldova.
Mecanism de reformă și creștere
Lansarea Mecanismului de Reformă și Creștere pentru Moldova și acordarea asistenței în valoare de 1,8 miliarde de euro au fost anunțate pe 10 octombrie la Chișinău de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Potrivit acesteia, Uniunea Europeană poate ajuta Moldova să-și dubleze dimensiunea economiei în următorii 10 ani, ceea ce va însemna mai multe locuri de muncă și o calitate mai bună a vieții pentru cetățeni.
„Suntem pregătiți să investim 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii trei ani. Investițiile vor fi concentrate în domenii care pot genera creștere economică și servicii publice. Avem deja multe proiecte care așteaptă să înceapă. De exemplu, vom actualiza școli, vom construi două spitale noi la Bălți și Cahul și vom îmbunătăți legăturile de transport între dvs. și vecinii dvs. – drumurile Chișinău-Iași, Chișinău-Odesa. Vom construi un pod peste Prut și vom investi în linii electrice care vă vor conecta la rețeaua europeană”, a spus președintele Comisiei Europene.
Ea a mai spus că Moldova va avea acces la un mecanism unificat de transfer de bani, iar acesta ar trebui să asigure transferuri mai rapide și mai sigure de fonduri cu comisioane minime, ceea ce deschide mai multe oportunități pentru afaceri și sectorul întreprinderilor mici și mijlocii.
Maia Sandu a numit Mecanismul de Reformă și Creștere „un adevărat Plan Marshall pentru Moldova”. Planul, a spus ea, va oferi un impuls economic puternic și „ne va apropia de obiectivul nostru de a pregăti țara să adere la UE până în 2020”.
Cum funcționează acest lucru în Balcanii de Vest?
Obiectivul principal al Mecanismului de Reforma și Creștere din Balcani este de a sprijini țările din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia) în aspirațiile lor de a adera la Uniunea Europeană. Mecanismul promovează integrarea treptată a acestora în piața unică a UE, precum și apropierea din punct de vedere socio-economic. Pentru a realiza acest lucru, țările vor trebui să întreprindă o serie de reforme, inclusiv reforme legate de statul de drept și protecția drepturilor omului.
Fiecare țară trebuie să pregătească un plan de reformă care să includă măsuri menite să atingă obiectivele mecanismului. Aceste măsuri ar trebui, de asemenea, să contribuie la convergența cu politica externă și de apărare a UE. Sprijinul financiar va fi oferit prin granturi și împrumuturi.
Programul de investiții pentru Balcanii de Vest prevede 3 miliarde de euro, din care o parte va fi alocată sub formă de granturi și o parte sub formă de împrumuturi. Din această sumă, 1 miliard EUR este alocat pentru granturi pentru proiecte de infrastructură și 2 miliarde EUR pentru împrumuturi menite să accelereze creșterea economică. Plățile vor fi efectuate de două ori pe an, cu condiția ca țările să îndeplinească etapele de reformă stabilite.
Condițiile pentru a primi sprijin includ asigurarea unor procese democratice eficiente, independența judiciară și respectarea drepturilor omului. Este, de asemenea, necesar ca Serbia și Kosovo să facă progrese în normalizarea relațiilor bilaterale. Mecanismul asigură transparență prin crearea de portaluri web unde vor fi publicate datele despre beneficiarii asistenței financiare.
Cum va fi în Moldova?
Condițiile specifice pentru furnizarea Moldovei cu 1,8 miliarde de euro nu au fost anunțate, dar cel mai probabil vor fi similare cu cele prevăzute pentru Balcanii de Vest. Un expert la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, într-un interviu acordat NM, a remarcat că Uniunea Europeană are practica de a acorda asistență financiară țărilor candidate pentru a le alinia standardelor uniune. El a fost de asemenea de acord că asistența anunțată poate fi comparată cu mecanismul pentru Balcani.
Reglementările pentru Mecanismul de Reformă și Creștere din Balcanii de Vest precizează în mod specific că, înainte de aderare, este important să evidențiem unele dintre beneficiile aderării la uniune. Convergența economică este o cheie a acestor beneficii. Cu toate acestea, în prezent, nivelul de convergență dintre Balcanii de Vest în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standardele puterii de cumpărare rămâne scăzut – între 30% și 50% din media uniunii – iar progresul în această direcție nu se mișcă suficient de repede. Pentru a spune sincer, economiile țărilor din Balcanii de Vest sunt prea mult în urma Uniunii Europene, așa că acest decalaj trebuie să fie eliminat.
Același lucru, de altfel, se aplică și în Moldova.
Pentru a reduce decalajul, se propune accelerarea integrării țărilor în piața unică a UE. O astfel de integrare va stimula creșterea economică prin creșterea oportunităților de comerț și investiții, îmbunătățirea competitivității companiilor locale și creșterea exporturilor de produse către țările UE.
Mecanismul include investiții semnificative în dezvoltarea infrastructurii de transport, energie și digitală, care contribuie la o circulație mai eficientă a mărfurilor și a persoanelor, la reducerea costurilor de transport și la îmbunătățirea conexiunilor între țările din regiune și UE. Domeniile cheie includ crearea unei rețele de transport durabile, proiecte de tranziție la energie regenerabilă și de creștere a eficienței energetice, precum și dezvoltarea infrastructurii digitale, cu accent pe extinderea internetului de mare viteză și pe asigurarea securității sistemelor digitale.
Ioniță crede că banii pentru Moldova vor merge în mod special către proiecte de infrastructură, întrucât aproape toți banii de la buget pe care îi are acum țara sunt direcționați pentru menținerea cheltuielilor curente. În opinia sa, banii din UE vor însemna un salt al investițiilor publice și o revigorare a sectorului construcțiilor. „Să nu uităm că un leu în construcții generează încă șase lei în industriile conexe. Adică, investițiile publice vor genera și dezvolta economia. Figurat vorbind, acești bani vor aduce suplimentar cel puțin încă 150 de miliarde de lei în diferite sectoare”, a spus el.
În plus, expertul a subliniat că investițiile guvernamentale atrag și investiții străine. „Acest lucru va schimba pur și simplu paradigma bugetului nostru, care în ultimii ani a fost orientat spre supraviețuire”, crede el. Ioniță a menționat că pentru aderarea Republicii Moldova la UE este necesară reducerea decalajului în infrastructură, iar acest lucru necesită o creștere anuală a PIB-ului de 10% timp de 10 ani sau 1,5 miliarde de euro în fiecare an.
Expertul consideră însă că aceste 1,8 miliarde de euro ar trebui percepute doar ca o fereastră de oportunitate, și nu un cadou necondiționat. Banii promisi de UE vor mai fi de implementat, cu care, potrivit lui Ioniță, autoritățile moldovenești au mari probleme: Moldova s-a bucurat de un sprijin politic enorm în ultimii ani, care nu a fost încă convertit în beneficiu economic.
