Valoarea intrărilor nete de investiţii străine directe în Republica Moldova a constituit anul trecut 587 milioane de dolari, în creştere cu 177 milioane de dolari, faţă de 2021, arată un raport publicat de Emerging Europe.
Potrivit raportului în pofida creşterii cu circa 43% a intrărilor nete de investiţii străine directe, Republica Moldova se află pe locul 22 din 23 de state din regiunea emergentă a Europei, transmite sursa.
Mai rău decât în Kosovo şi Armenia
Doar Azerbaidjanul stă mai prost ca Republica Moldova, pentru că în această ţară ieşirile de investiţii au depăşit intrările cu circa 4,5 miliarde de dolari.
Studiul relevă că valoarea intrărilor nete de investiţii străine directe (ISD) în Macedonia de Nord a fost cu circa 200 milioane dolari mai mare comparativ cu Republica Moldova, în Kosovo cu circa 40%, în Armenia de aproape două ori (998 milioane dolari), iar în Georgia de 3,4 ori mai mare (două miliarde de dolari).
Chiar şi în Ucraina lovită grav de agresiunea militară a Rusiei, valoarea intrărilor nete de investiţii străine directe a fost mai mare.
Polonia şi România conduc clasamentul
Potrivit Emerging Europe anul trecut în cele 23 de state incluse ca parte a regiunii emergente a Europei, intrările de ISD au constituit circa 85,5 miliarde de dolari, cu două procente mai mici decât în 2021, după o creștere masivă de 64 la sută în 2021, comparativ cu 2020.
Lideră la atragerea ISD este Polonia cu circa 29,5 miliarde de dolari, urmată la mare distanţă de România cu un volum de 11,3 miliarde, Cehia – cu 9,85 miliarde de dolari, Ungaria – cu 8,6 miliarde şi Serbia – cu 4,6 miliarde de dolari.
La nivel global, în 2022, investițiile străine directe au scăzut cu 12% și s-au ridicat la 1,3 trilioane de dolari, după o revenire puternică în 2021, ca urmare a scăderii abrupte induse de Covid-19 în 2020, potrivit celui mai recent Raport mondial privind investițiile al Conferinței Națiunilor Unite privind comerț și dezvoltare (UNCTAD).
Agenția ONU consideră că declinul a fost în principal rezultatul unor volume mai mici de fluxuri financiare și tranzacții în țările dezvoltate. Încetinirea a fost determinată de crize care se suprapun: războiul din Ucraina, prețurile ridicate la alimente și energie și presiunile datoriei.
