Recentele declarații ale președintelui SUA, Donald Trump, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la reședința sa Mar-a-Lago din Palm Beach au provocat un puternic ecou internațional. Trump a apreciat pozitiv negocierile dintre SUA și Rusia din Arabia Saudită, unde s-a discutat despre o posibilă încheiere a războiului din Ucraina. Cu toate acestea, nici reprezentanții ucraineni, nici cei europeni nu au fost invitați la discuții. Retorica sa și inițiativele propuse ridică întrebări legate de faptul dacă poziția sa reprezintă o încercare autentică de a obține pacea sau doar o formă de presiune asupra Ucrainei.
Trump și-a exprimat încrederea că negocierile dintre SUA și Rusia de la Riad au fost productive și ar putea duce la o încetare a focului. Cu toate acestea, unele dintre declarațiile sale au fost aliniate cu narativul Kremlinului. El a sugerat că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri, în ciuda legii marțiale, și a acuzat Kievul că prelungește conflictul, eludând astfel responsabilitatea Rusiei pentru agresiunea sa de amploare.
De asemenea, Trump a afirmat că ar putea negocia un acord pentru Ucraina, prin care aceasta să își păstreze „aproape tot teritoriul”, evitând astfel victime și distrugeri. Această afirmație pare complet deconectată de realitate, având în vedere brutalitatea războiului și crimele de război comise de Rusia, documentate de organizațiile internaționale.
În timpul conferinței de presă, Trump a declarat și că „Rusia nu a vrut să distrugă Kievul”, afirmație contrazisă de realitate – numeroase atacuri rusești au devastat infrastructura capitalei ucrainene. În mod semnificativ, în aceeași zi, Rusia a lansat atacuri asupra Kievului, Odessei și Sumi, distrugând clădiri rezidențiale și infrastructură civilă.
Un alt subiect controversat a fost acuzația lui Trump conform căreia „Ucraina nu poate explica unde au dispărut 350 de miliarde de dolari” din ajutorul occidental. Totuși, până în prezent, nu există dovezi privind utilizarea necorespunzătoare a fondurilor. Audituri internaționale, inclusiv cele americane, nu au identificat nereguli, iar Ucraina a prezentat în repetate rânduri rapoarte detaliate privind cheltuielile aferente sprijinului militar și financiar primit.
Trump a abordat și posibilitatea desfășurării unor trupe europene în Ucraina pentru stabilizarea situației, dar a subliniat că forțele americane nu vor participa. În opinia sa, distanța geografică față de SUA face ca o astfel de intervenție să fie nedorită, deși nu a exclus menținerea prezenței militare americane în Europa.
Concluzie
Conferința de presă a lui Trump a evidențiat dorința sa de a accelera procesul de pace, dar într-un mod care ar putea să nu țină cont de interesele Ucrainei și ale Europei. Pe parcursul discursului său, el nu a condamnat agresiunea rusă și nu l-a tras la răspundere pe Putin. În schimb, și-a concentrat atenția pe criticarea administrației Biden și pe necesitatea încheierii rapide a conflictului.
Dacă Ucraina și UE nu își vor intensifica eforturile diplomatice, există riscul ca procesul de negociere să se îndrepte într-o direcție favorabilă Rusiei. În acest scenariu, Ucraina ar putea pierde controlul asupra teritoriilor ocupate, iar Moscova ar putea avea ocazia să reducă presiunea sancțiunilor. O pace fără justiție ar putea duce la instabilitate regională și la noi amenințări pentru securitatea europeană.
Imagine: Donald Trump, sursă
