Donald Trump a semnat un decret prin care impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), acuzând-o de urmărire ilegală a SUA și a celor mai apropiați aliați ai săi, în principal Israelul. Documentul prevede aplicarea de sancțiuni financiare și restricții de viză împotriva persoanelor implicate în investigarea cetățenilor americani sau a aliaților acestora, precum și a membrilor familiilor lor, transmite BBC.
Acest demers al lui Trump a venit după ce, săptămâna trecută, democrații din Senatul SUA au blocat încercarea republicanilor de a impune sancțiuni împotriva CPI, ca reacție la emiterea unor mandate de arestare pe numele prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, și al fostului ministru al apărării, Yoav Gallant.
Netanyahu se află în prezent într-o vizită la Washington. „CPI […] și-a depășit atribuțiile, emițând mandate de arestare nefondate împotriva prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, și a fostului ministru al apărării, Yoav Gallant”, se arată în decret.
În document se precizează că SUA și Israelul „sunt democrații prospere, cu armate care respectă strict legile războiului”.
Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, a luat măsuri în avans pentru a-și proteja angajații de posibilele sancțiuni impuse de SUA, plătindu-le salariile cu trei luni înainte, în contextul unor eventuale restricții.
Este pentru a doua oară când CPI se confruntă cu măsuri punitive din partea SUA. În timpul primului mandat al administrației Trump, în 2020, Washingtonul a impus sancțiuni împotriva procurorului-șef al CPI, Fatou Bensouda, și a directorului departamentului de jurisdicție, Phakiso Mochochoko, din cauza unei anchete privind presupusele crime de război comise de SUA în Afganistan.
În ianuarie, Camera Reprezentanților a SUA a votat pentru impunerea de sancțiuni împotriva CPI, însă proiectul de lege nu a trecut de votul din Senat. CPI a declarat că sancțiunile din partea Washingtonului reprezintă „o tentativă inacceptabilă de interferență în statul de drept”.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002. Peste 120 de țări au ratificat Statutul de la Roma, care constituie baza legală a CPI, iar alte 34 de țări l-au semnat și ar putea să-l ratifice în viitor. Nici SUA, nici Israelul nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma.
În martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, sub suspiciunea de crime de război comise în timpul războiului din Ucraina. Moscova a calificat decizia de emitere a mandatului de arestare pentru Putin drept nulă din punct de vedere juridic. Rusia nu recunoaște Curtea Penală Internațională și nu a ratificat Statutul de la Roma.
