Proiectul de propagandă al Kremlinului, „Linia directă cu Vladimir Putin”, a devenit mult timp un instrument pentru crearea unei realități iluzorii pentru publicul intern. Totuși, în 2024, această emisiune a devenit un exemplu clar al slăbiciunii și eșecului liderului rus, care s-a manifestat prin răspunsuri incerte, manipulare și lipsă de specific.
Scopul principal al evenimentului este continuarea narațiunii despre „măreția” Rusiei, „succesele” acesteia în războiul împotriva Ucrainei și economia sa „puternică”. Totuși, în loc de argumente convingătoare, telespectatorii au auzit doar o repetare a vechilor sloganuri despre lupta împotriva Occidentului și a NATO. Această abordare nu numai că arată incapacitatea Kremlinului de a recunoaște realitatea, dar indică și o pierdere a încrederii în propagandă chiar și în rândul unei părți a populației ruse.
Putin nu numai că evită problemele stringente, dar evită în mod deliberat și subiectele care îi îngrijorează pe ruși: criza economică, pierderile pe front, instabilitatea internă. În schimb, dictatorul se concentrează pe „succesele” care fie sunt fictive, fie nu au un impact semnificativ asupra calității vieții oamenilor. De exemplu, în loc să discutăm despre inflația în creștere și presiunea sancțiunilor, accentul se pune pe deschiderea de noi cinematografe în regiuni îndepărtate, ceea ce sună ca o batjocură a problemelor reale.
Discursul se concentrează pe justificarea continuării războiului. Putin reiterează că Rusia se opune „Occidentului colectiv”. Această narațiune a fost lansată în 2014, iar astăzi este folosită pentru a explica mobilizarea în masă, pierderile uriașe și presiunea sancțiunilor. Este extrem de important ca liderul rus să mențină un spirit de mobilizare în rândul populației, dar declarațiile sale sună din ce în ce mai mult ca amenințări goale.
Partea emisiunii adresată publicului occidental a fost orientativă. Putin a amenințat cu atacuri cu rachete asupra Kievului, presupus că demonstrează „puterea” armelor rusești. Aceste cuvinte nu au rămas doar retorică – pe 20 decembrie, Federația Rusă a lovit centrul Kievului, ducând la victime civile. O astfel de mișcare nu numai că sporește izolarea Rusiei, dar demonstrează și incapacitatea Kremlinului de a acționa în cadrul diplomației.
Răspunsuri de neînțeles, confuzie în cuvinte, repetare de fraze stereotipe – toate acestea subliniază oboseala fizică și psihologică a lui Putin. Peste două decenii la putere, el s-a transformat dintr-un „lider” convențional într-o persoană care își pierde controlul asupra situației. Acest lucru este vizibil mai ales pe fundalul eșecurilor din război și al problemelor interne tot mai mari.
Kremlinul continuă să creeze iluzia de stabilitate, dar crăpăturile în sistem devin din ce în ce mai evidente. Dificultățile economice, eșecurile pe front, izolarea pe scena internațională și incapacitatea de a oferi o soluție reală problemelor interne fac ca poziția lui Putin să fie din ce în ce mai precară.
„Linia directă cu Vladimir Putin” nu mai este capabilă să își îndeplinească funcția principală – de a convinge rușii de puterea și infailibilitatea regimului. Dimpotrivă, spectacolul demonstrează din ce în ce mai mult slăbiciunea liderului și incapacitatea lui de a se adapta la realitate. Rusia se confruntă cu o criză internă profundă, agravată doar de ambiția și paranoia dictatorului său. Întrebarea viitorului Rusiei rămâne deschisă, dar un lucru este clar: epoca lui Putin se apropie de finalul său inevitabil.
