Guvernul renunţă în sfârşit la un proiect grandoman, de construcţie a stației back-to-back de la Vulcănești de 600 MW, susţinând că nu mai este justificat tehnic și economic. Experţii citaţi de Mold-Street.com au avertizat despre aceasta încă în 2018-2019.
Despre aceasta anunţă Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, susţinând că aceasta este concluzia unui studiu al Băncii Mondiale, prezentat vineri, 4 noiembrie, în cadrul unei mese rotunde, transmite sursa.
Un proiect ce urma să ne coste 272 milioane euro
Studiul care a evaluat fezabilitatea tehnică și economică a investiției în construcția stației back-to-back (BtB) de la Vulcănești de 600 MW constată că beneficiul major al acesteia, de integrare în piața europeană unică de energie electrică a dispărut, odată cu sincronizarea în regim de urgență a sistemelor electroenergetice ale Ucrainei și Moldovei cu Sistemul de Energie Continental European ENTSO-E.
În opinia autorilor, analizele arată o valoare actuală netă negativă, de cel puțin 272 milioane euro (circa 5,4 miliarde lei), ceea ce denotă că beneficiile potențiale ale proiectului nu depășesc costurile, fapt ce nu mai justifică implementarea acestuia.
Totodată, autorii susțin că investiția alternativă în construcția noii linii electrice aeriene (LEA) de 400 KW Bălți-Suceava, care pe lângă faptul că arată o valoare netă pozitivă de cel puțin 29 milioane euro, va avea, de asemenea, un rol semnificativ în asigurarea securității aprovizionării cu energie electrică.
În același timp, analizele studiului au confirmat necesitatea și importanța construcției, în continuare, a LEA de 400 KW Chișinău-Vulcănești, indiferent de existența sau inexistența stației BtB.
Construcția liniei electrice LEA 400 kV Bălți – Suceava
Secretarul de stat în domeniul energetic, Constantin Borosan, a subliniat că circumstanțele create la nivel regional au accelerat sincronizarea la sistemul energetic european și, în acest context, era necesar să fie identificată o alternativă tehnică pentru stația back-to-back de la Vulcănești, construcția căreia nu mai este justificată economic.
„Necesitatea stației Back-to-Back era asigurarea funcționării a două sisteme energetice cu defazaj între ele. După interconectare, aceasta nu mai este necesară. Pentru limitarea fluxului de buclă soluția tehnică și economică optimă identificată este construcția liniei electrice LEA 400 kV Bălți – Suceava”, a accentuat Constantin Borosan.
Potrivit lui, acest lucru va permite realocarea investiției pentru realizarea altor proiecte importante de securitate energetică.
O investiție irecuperabilă
De notat că despre construcția unor linii electrice de interconectare cu România se vorbește deja de 30 de ani, perioadă în care s-au făcut câteva studii de fezabilitate ce au costat peste 10 milioane de euro, s-au elaborat și aprobat patru Strategii Energetice ale Republicii Moldova, s-au vehiculat numeroase proiecte, dar s-a reușit construcția doar a unei linii de 110 KV, care așa și nu este utilizată.
Cât despre construcţia stației Back-to-Back, apoi Mold-Street.com a scris încă în 2018-2019, citând experţi şi cercetători locali, potrivit cărora aceasta este o investiţie irecuperabilă şi că autorităţile ar trebui să renunţe la ea.
Astfel, Ion Călugăru, specialist în energetică, recomanda în 2019 ca Guvernul să revizuiască planurile de construcție de stații Back-to-Back (BtB) pentru interconexiunea sistemului energetic al Republicii Moldova cu cel a României și respectiv al UE, pe motiv că este foarte scump şi nu va fi suficient pentru asigurarea securității energetice, iar investiția nu va putea fi recuperată.
Soluția pentru securitatea energetică – o centrală de 500 MW
„Cred că soluția ideală ar fi edificarea unei centrale electrice cu ciclu combinat în baza turbinelor cu gaze și abur, performante, la randamentul total de 65-70% la puterea de 500 MW, cu o posibilă extindere pe viitor, ceva asemănător cu o centrală similară în construcție în România … Pentru această centrală ar putea fi aleasă o locație argumentată din punct de vedere tehnic și economic, ca de exemplu în apropiere de centrele de putere și distribuire a energiei Strășeni, Chișinău sau Ungheni și în nemijlocita apropiere de gazoductul Ungheni – Chișinău în construcție”, scria Călugăru.
Potrivit lui, această centrală ar urma să lucreze în tandem cu CERS Moldovenească (Moldgres) și Ucraina și numai în baza curbei de sarcină, având practic un randament dublu față de stațiile similare mai vechi din regiune.
El susținea că excluderea Moldgres din mixtul de energie ar fi o greșeală fatală pentru țară, deoarece Centrul de putere Dnestrovsc și mai ales centrul de transport și distribuire din preajmă au o importanță regională colosală pentru asigurarea stabilității statice și dinamice de sistem, precum și de echilibru al fluxurilor de energie inter-sistem în și din Ucraina, preponderent cu referire la nodul energetic regional Odessa de 900 MW.
Mai mult ca atât, această centrală, pentru asigurarea celor expuse, trebuie să funcționeze cel puțin cu 2 grupuri energetice.
Şi Ion Comendant, coordonator la Institutul de Energetică al Academiei de Ştiințe, constata în studiul „Impactul economic și de securitate a interconectării sistemelor electroenergetice ai Republicii Moldova și cel Vest European” că realizarea scenariului cu stația BtB la Vulcănești semnifică realizarea așa-zisului scenariu asincron A3 de racordare la rețeaua europeană, adică la sistemul ENTSO-E.
Potrivit lui Comendant, acest proiect „nu va duce la crearea de fluxuri de energie est-vest și invers, de pe urma cărora țara miza să obțină beneficii, precum și nu se va bucura de acoperirea necesității în energie de echilibrare venită din vest în proiectele de promovare a surselor eoliene și fotovoltaice de energie”.
„Proiectul asincron, deci, devine unul doar pentru realizarea obiectivului de securitate energetică. Însă, pentru aceasta se prevede a plăti prea mult”, susținea cercetătorul.
Cu toatea acestea, autorităţile, susţinute şi de finanţatorii străini, au continuat să promoveze proiectul construcţiei stației Back-to-Back, irosind milioane de dolari pentru analize şi studii de fezabilitate, deşi cu aceşti bani putea fi deja fi construită o linie de interconexiune.
