Un sistem centralizat de încălzire eficient trebuie să producă, înainte de anul 2030, peste 75% din energia termică în bază de cogenerare, adică simultan energie electrică și energie termică, sau cel puțin 50% din energia termică să provină din surse de energie regenerabilă.
Sunt prevederi care se conțin în directivele europene pe care Republica Moldova le-a transpus. Soluțiile de încălzire a locuințelor și oficiilor în contextul agendei de decarbonizare și atingerii neutralității climatice zero înainte de anul 2050 au fost discutate de Ministerul Energiei cu Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă și Secretariatul Comunității Energetice în cadrul unui atelier de lucru, transmite sursa.
Tradițional, peste 40% din tot gazul importat se consumă în sistemele centralizate de încălzire. Mai există centrale care ard direct gazul, o tehnologie ineficientă. „Scopul nostru principal e să punem accent pe decarbonizare, lucru care pe termen lung ne va ajuta să integrăm mai multă energie regenerabilă, care în final va permite reducerea costurilor”, a menționat ministrul energiei, Victor Parlicov.
Potrivit oficialului, centralele de termoficare din țările europene deja integrează soluții precum prelucrarea deșeurilor, centrale pe bază de biomasă, biocombustibil, stocarea apei calde încălzite de soare vara. În Republica Moldova se fac primii pași în această direcție, la Bălți și Chișinău.
Directorul CET Nord, Marian Brânză, a vorbit despre colectoarele solare și rezervorul de apă caldă stocată (sau acumulator de energie termică), pe care intenționează să le pună în practică la Bălți. Această soluție ar acoperi circa 9% din sarcina termică necesară, iar în lunile de vară – până la 90%. El a adăugat că preventiv perioada de recuperare a investiției va fi de circa patru ani.
Directorul Secretariatului Comunității Energetice, Artur Lorkovski, a declarat că instituția pe care o reprezintă va ajuta în continuare Republica Moldova în ceea ce privește dezvoltarea cadrului legal și de reglementare. Oficialul a amintit că decarbonizarea presupune și obligația sectorului energetic de a reduce volumele de gaze cu efect de seră emise în atmosferă.
