Pe 20 ianuarie 2025, inaugurarea lui Donald Trump a marcat începutul celui de-al doilea mandat al său ca președinte al Statelor Unite. Evenimentul, încărcat de simbolism și contradicții, a stabilit încă din prima zi direcția noii politici, radical diferită de cursul administrației Joe Biden.
Trump a revenit rapid la strategia izolaționistă caracteristică primului său mandat. Semnarea decretelor de retragere din Acordul de la Paris și din Organizația Mondială a Sănătății subliniază disprețul față de cooperarea internațională. Aceste măsuri evidențiază dorința lui Trump de a se concentra pe interesele economiei americane prin anularea restricțiilor ecologice și reducerea angajamentelor internaționale.
Ieșirea din Acordul de la Paris semnalează intenția Casei Albe de a sprijini industria hidrocarburilor, ignorând consecințele pe termen lung pentru climă. Această abordare nu doar că pune în pericol eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice, dar riscă și să intensifice opoziția dintre SUA și Europa, unde problemele de mediu constituie fundamentul politicii.
Schimbările drastice s-au făcut simțite și în politica de migrație. Limitarea dreptului la cetățenie prin naștere, intensificarea controlului la granița cu Mexicul și interdicția temporară a relocării refugiaților indică faptul că administrația Trump revine la strategia „construirii zidului” și la reducerea nivelului migrației prin orice mijloace. Aceste măsuri deja atrag critici pentru contradicțiile lor cu valorile democratice și pentru creșterea tensiunii în societate.
Inaugurarea lui Trump este însoțită de polarizarea societății. Susținerea politicii sale de către o parte dintre americani se combină cu rezistența tot mai mare din partea activiștilor civici și forțelor progresiste. Scena în care Elon Musk apare, iar comportamentul său provoacă un rezonant scandal din cauza unui gest nazist, doar întreține dezbaterile legate de inaugurare și de persoanele care îl înconjoară pe Trump.
Președintele numărul 47 al SUA nu a menționat în discursul său războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Acesta a fost un moment important al discursului său inaugural. În schimb, președintele a subliniat consolidarea relațiilor cu Israelul, reflectând sprijinul său activ pentru acest aliat. Totuși, această schimbare în priorități ridică întrebări despre modul în care administrația Trump intenționează să facă față agresiunii rusești, având în vedere că continuă să declare că dorește să încheie războiul, să mențină sancțiunile împotriva Federației Ruse până la realizarea păcii și chiar să se întâlnească cu Putin. Cât de ferm va fi el în deciziile sale privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei? Până acum nu există un răspuns clar.
Administrația Trump intră într-o eră în care situația politică, socială și economică din țară și din afacerea externă cere decizii ponderate. Promisiunile unui „veac de aur” pentru America se combină cu imprevizibilitatea abordărilor și riscurile de conflicte. Rămâne întrebarea dacă politica lui Trump va răspunde așteptărilor susținătorilor săi.
Prin acțiunile sale, Donald Trump nu doar că definește viitorul SUA, ci și formează un nou ordon al lumii internaționale. Deciziile sale privind migrarea, cooperarea internațională și ecologia reflectă o întoarcere către prioritatea suveranității naționale în detrimentul integrării globale. Cu toate acestea, cât de eficient va fi acest curs, va arăta doar timpul.
Imagine: Donald Trump, sursa
