Într-o lume în care informațiile joacă un rol important în formarea opiniei publice și influențează direct discursul politic, amenințarea falsurilor și a dezinformării trebuie să fie luată în considerare cu atenție. Odată cu înflorirea internetului și a rețelelor sociale, falsurile au devenit o armă majoră în desfășurarea războiului hibrid. Știrile false au un impact potențial periculos asupra societății și pot ruina relațiile dintre țări.
Unul dintre cele mai recente cazuri de încercare de a strica relațiile dintre două state arată cum chiar și platformele media recunoscute pot contribui la răspândirea falsurilor.
La 29 octombrie, canalul public de televiziune israelian Kan-11 și-a uimit telespectatorii cu un videoclip spectaculos, dar fals. Acesta susținea că Ucraina ar fi „transferat arme” militanților Hamas, ceea ce a provocat, fără îndoială, un val de indignare și neînțelegeri în rândul telespectatorilor. Trebuie remarcat faptul că sursa principală a acestei „rațe” este presa rusă. A fost dovedit de mult timp atât de agențiile de informații militare ucrainene, cât și de cele internaționale, că Rusia, după ce a furat o parte din echipamentul militar ucrainean de pe front, l-a furnizat teroriștilor Hamas prin intermediul Iranului.
În plus, alte câteva puncte importante dovedesc lipsa de fiabilitate a acestui videoclip. În primul rând, nu există nicio informație cu privire la ora, locul, circumstanțele de filmare și sursa de distribuție. Fără aceste informații, este imposibil să se pretindă că videoclipul prezintă „adevărul”.
În al doilea rând, pentru un ochi neînarmat, există indicii evidente că coloana sonoră cu remarci în limba arabă a fost suprapusă peste înregistrarea video. Aceasta este o dovadă că videoclipul a fost editat special.
În al treilea rând, întregul arsenal de arme prezentat în videoclip, despre care Can-11 susținea că a fost predat Hamas, a fost împușcat. Cu toate acestea, nu a existat niciun raport care să arate că militanții ar fi folosit aceste arme împotriva Israelului. Acest lucru pune sub semnul întrebării veridicitatea reală a informațiilor difuzate de postul de televiziune.
Având în vedere toate cele de mai sus, este evident că doar Rusia face jocul unor astfel de falsuri. Fabricarea de materiale despre utilizarea necorespunzătoare de către ucraineni a armelor primite de la parteneri poate avea ca scop perturbarea asistenței occidentale acordate Ucrainei.
Răspândirea dezinformării rusești la televiziunea israeliană este un incident nefericit care aruncă o umbră asupra integrității Ucrainei în ochii israelienilor și ar putea afecta relațiile bilaterale dintre cele două țări. Cu toate acestea, judecând după comunicarea dintre cetățenii din Israel și Ucraina pe rețelele de socializare, este evident că aceste națiuni se sprijină reciproc într-un mod fără precedent. În guvernul israelian, Ucraina a fost numită una dintre țările care sprijină cu încredere Israelul.
De asemenea, trebuie remarcat faptul că primirea și utilizarea armelor occidentale este strict monitorizată de partenerii occidentali, ceea ce exclude răpirea sau contrabanda acestora. Rusia poate obține astfel de arme numai în anumite condiții de operațiuni de luptă, iar numărul lor va fi comparabil cu un număr nesemnificativ de unități. În plus, cel mai probabil nu sunt potrivite pentru utilizare. Cu toate acestea, este prostesc și puțin probabil să vorbim despre disponibilitatea în masă a unor astfel de arme.
Centrul pentru Comunicații Strategice și Securitatea Informației a reacționat la acest scandal prin trimiterea unui apel către directorul general al Israel Broadcasting Corporation pentru a oferi o dezmințire publică a informațiilor neadevărate răspândite de canalul de televiziune.
Incidentul ne reamintește importanța de a fi critici cu privire la informațiile pe care le consumăm și subliniază rolul jurnaliștilor în verificarea acurateței știrilor. Siguranța și stabilitatea societății depind de capacitatea noastră de a recunoaște și de a respinge falsurile și dezinformările.
