Întâlnirea planificată pentru 15 august în Alaska între președintele SUA, Donald Trump, și liderul rus, Vladimir Putin, ridică îngrijorări privind posibile concesii teritoriale în detrimentul Ucrainei, evocând paralele cu Conferința de la München din 1938, când soarta Cehoslovaciei a fost decisă în absența conducerii sale.
Potrivit expertului american Edward Verona, cercetător asociat la Atlantic Council, reuniunea „poartă izul unei politici de conciliere” care nu va aduce un acord durabil pentru securitatea Ucrainei și nu va opri „apetitul insațiabil al lui Putin pentru expansiune teritorială”. El avertizează că, prin acceptarea întâlnirii, Washingtonul riscă să pară „slab și indecis”, iar concesiile discutate nu oferă garanții clare, ci doar promisiuni vagi privind posibila staționare a forțelor europene în Ucraina.
Verona estimează că una dintre variantele posibile ar fi un „armistițiu incomplet”, urmat de presiuni asupra Kievului pentru a-l accepta. În opinia sa, acest lucru ar putea fi folosit de adversarii politici ai președintelui Volodimir Zelenski pentru a cere ridicarea stării de urgență și organizarea de alegeri — scenariu convenabil atât pentru Trump, cât și pentru Putin, dar periculos pentru poziția Ucrainei.
În plus, expertul a remarcat ironia alegerii Alaskăi ca loc de desfășurare a summitului, amintind că teritoriul a fost vândut Statelor Unite de Rusia în 1867, iar unii naționaliști ruși au sugerat, în glumă sau nu, revendicarea acestuia.
Anterior, fostul judecător al Curții Penale Internaționale, Howard Morrison, și-a exprimat îngrijorarea că negocierile privind viitorul Ucrainei ar putea avea loc fără reprezentarea deplină a Kievului. Potrivit NBC News, Casa Albă analizează posibilitatea invitării președintelui Zelenski la discuțiile de pe 15 august.
