Referendumul pentru modificarea Constituției Moldovei în vederea ancorării cursului de integrare europeană a fost un moment important pentru viitorul țării, însă rezultatele sale indică o divizare profundă în societate. Deși rezultatul general a fost în favoarea aderării la UE, cu un procent de 50,45%, aproape jumătate dintre cetățeni au votat împotriva acestui curs (49,55%). Această diferență mică de voturi subliniază complexitatea situației politice și generează provocări majore pentru viitorul Moldovei.
Pe de o parte, președinta Maia Sandu a obținut o victorie formală, care îi permite să continue drumul spre UE, însă legitimitatea acestui demers rămâne discutabilă. Peste 49% dintre cetățeni s-au exprimat împotriva integrării europene, ceea ce demonstrează existența unor diferențe adânci în societate. Acest lucru subliniază problema cu care se confruntă Moldova: deși o parte a țării aspiră spre Europa, o altă parte a populației, în special în regiunile pro-ruse, se opune acestui curs.
În mai multe regiuni, precum Cimișlia și Căușeni, susținerea pentru integrarea europeană a fost foarte scăzută, ceea ce semnalează o divizare profundă chiar la nivel regional. Această diviziune poate deveni o bază pentru intensificarea tensiunilor interne și mobilizarea forțelor pro-ruse din Moldova.
Intervenția Rusiei în referendumul și alegerile prezidențiale a fost deja recunoscută oficial atât de Comisia Europeană, cât și de autoritățile moldovenești. Moscova a folosit un arsenal variat de mijloace – de la mită directă pentru alegători până la campanii de dezinformare, subliniind cât de serios tratează Kremlinul problema integrării europene a Moldovei. Această intervenție subminează încrederea în rezultatele votului și pune sub semnul întrebării capacitatea țării de a-și decide singură cursul geopolitic.
Forțele politice pro-ruse, care au folosit intens aceste factori, pot acum să se folosească de rezultatele referendumului ca dovadă că o parte semnificativă a populației se opune cursului european. Acesta este un precedent periculos, care va amplifica polarizarea în țară.
Deși a obținut o victorie formală în primul tur, Maia Sandu se confruntă cu riscuri majore în al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Candidatul pro-rus Stoianoglo poate mobiliza electoratul nemulțumit, folosind rezultatele referendumului ca argument împotriva integrării europene. Sprijinul din partea forțelor pro-ruse, care au fost eliminate din cursă în primul tur, creează o provocare semnificativă pentru Sandu.
Analiștii subliniază că rezultatul celui de-al doilea tur nu este deloc evident. Deși diaspora ar putea asigura victoria candidatului pro-european, lupta va fi acerbă. Chiar și în cazul unei victorii a lui Sandu, problemele nu se vor termina – alegerile parlamentare din 2025 ar putea fi și mai dificile, deoarece Parlamentul și guvernul pe care îl formează sunt cei care determină politica țării.
Referendumul privind integrarea europeană ar fi trebuit să fie un pas important pentru Moldova în drumul său către Uniunea Europeană. Cu toate acestea, rezultatele sale au evidențiat nu doar divizarea din societate, ci și amploarea intervenției rusești, care va continua în următorii ani. Kremlinul, probabil, va continua să încerce destabilizarea Moldovei și să folosească sentimentele pro-ruse pentru a submina procesele de integrare europeană.
Deși Maia Sandu are șanse de victorie în al doilea tur, viitorul ei politic și cursul european al Moldovei rămân sub amenințare. Divizarea politică și intervenția Rusiei fac ca orice victorie să fie temporară, iar alegerile parlamentare viitoare ar putea complica și mai mult situația, punând sub semnul întrebării stabilitatea cursului european al țării.
Imagine: Moldova in UE, sursa: https://agora.md/2023/12/14/ideea-aderarii-r-moldova-la-ue-tot-mai-atractiva-pentru-moldoveni-peste-50percent-dintre-cetateni-sustin-acest-demers
