Inteligența artificială (AI) a pătruns profund în diverse sectoare, de la afaceri la administrație publică, iar acum se discută tot mai intens despre rolul său în politică. Un studiu din 2021 a relevat că mulți europeni ar prefera ca anumite funcții politice să fie preluate de AI. În China, această idee are și mai mulți adepți, în timp ce în SUA, deși deschiși la inovație, cetățenii rămân precauți. Aceste tendințe ridică întrebări esențiale despre implicarea umană în procesele decizionale și despre esența democrației.
Încă din 2017, înainte de apariția unor sisteme avansate precum ChatGPT, au fost inițiate experimente cu chatboți politici. În Rusia, chatbotul Alisa a candidat la președinție, iar în Noua Zeelandă, Sam a aspirat la o funcție publică. Japonia și Danemarca au explorat, de asemenea, inițiative similare. Avantajele acestor chatboți includ eliminarea corupției și capacitatea de a analiza cantități mari de date, interacționând simultan cu numeroși cetățeni. Totuși, ei prezintă și limitări, precum generarea de informații inexacte, vulnerabilități cibernetice și prejudecăți preluate din datele de antrenament, transmimte sursa.
O propunere mai radicală sugerează eliminarea completă a politicienilor umani, permițând cetățenilor să participe direct la decizii prin intermediul agenților AI personali. Acești agenți ar negocia în numele fiecărui individ pentru a ajunge la consensuri și a redacta legi, transformând democrația reprezentativă într-una directă. Cu toate acestea, o astfel de abordare ar putea introduce noi provocări, precum dependența de experți pentru proiectarea algoritmilor și necesitatea validării legitimității acestora prin vot, menținând astfel anumite aspecte ale sistemului actual.
Imagine: Imagine, sursa.
