Dezinformarea, distorsionarea faptelor istorice și manipularea informațiilor au devenit principalele instrumente ale politicii externe a Kremlinului. Astăzi, aceste metode sunt folosite pentru a justifica agresiunea împotriva Ucrainei, a crea narațiuni false și a slăbi comunitățile democratice din Europa. Această problemă a devenit un subiect de discuție activă în cadrul Parlamentului European, unde politicienii și experții au cerut măsuri pentru a contracara această amenințare. Despre acest subiect a raportat DW.
Unul dintre principalele metode de dezinformare ale Kremlinului este distorsionarea istoriei. Guvernul rus rescrie manualele școlare, introducând elemente de propagandă imperialistă care pătrund în conștiința noii generații prin programele educaționale. Un exemplu în acest sens este urmărirea istoricilor, precum Yuri Dmitriev, care studiază represiunile staliniste. Această practică amintește de practica sovietică de control asupra memoriei istorice, care permite Kremlinului să creeze narațiuni favorabile politicii actuale.
Dezinformarea în rețelele sociale a devenit un instrument cheie al Kremlinului în lupta pentru influență. După cum a subliniat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, aceste narațiuni sunt răspândite prin platforme aflate literalmente în smartphone-urile fiecăruia dintre noi. Ea a numit demascarea dezinformării, sprijinirea presei independente și distribuirea de informații corecte drept cele mai eficiente mijloace de combatere a acestora.
În plus, Rusia influențează activ opinia publică în statele UE, încercând să slăbească sprijinul pentru Ucraina. Acest lucru se face prin intermediul universităților, parlamentele, mass-media și alte instituții. Astfel, Kremlinul încearcă să formeze imaginea Rusiei ca „eliberator”, nu ca agresor, ceea ce creează premise pentru susținerea politică a acțiunilor sale.
Europarlamentarii subliniază că manipularea istoriei și dezinformarea sunt continuarea ideologiei totalitare, similare cu cele folosite în regimurile fasciste și naziste. Ei consideră că Kremlinul schimbă cinic rolurile victimei și agresorului, prezentându-și crimele drept „acte frățești”.
În special, discursurile reprezentanților țărilor afectate de ocupația sovietică au fost încărcate emoțional. Europarlamentarul lituanian Rasa Juknevičienė a subliniat repetarea greșelilor istorice, cum ar fi pactul Molotov-Ribbentrop, care a fost unul dintre catalizatorii celui de-al Doilea Război Mondial.
Europarlamentarii au cerut intensificarea luptei împotriva dezinformării la nivel internațional. Aceasta include demascarea dezinformării, impunerea de sancțiuni împotriva celor care organizează atacuri hibride și sprijinirea Ucrainei prin toate mijloacele disponibile.
Istoricul și europarlamentarul Vytenis Andriukaitis a propus echivalarea ideologiei lui Putin cu regimul fascist, subliniind necesitatea unei evaluări juridice a acestei doctrine. În opinia sa, lupta împotriva propagandei ruse ar trebui să facă parte dintr-o strategie largă de protejare a valorilor democratice.
Dezinformarea și manipulările Kremlinului sunt nu doar instrumente ale politicii externe ruse, ci și o amenințare pentru comunitatea democratică globală. Aceste acțiuni necesită un răspuns coordonat la nivel internațional. Lupta împotriva acestui fenomen constă în sprijinirea transparenței, adevărului și independenței mass-media, precum și într-o evaluare juridică clară a acțiunilor Kremlinului.
Acțiunile Rusiei care distorsionează istoria pun în pericol nu doar securitatea Ucrainei, ci și stabilitatea ordinii mondiale. Pașii hotărâți ai comunității internaționale, inclusiv ai UE, sunt esențiali pentru menținerea valorilor democratice.
Imagine: ilustrativă, sursă: https://moldova.europalibera.org/a/revista-dezinform%C4%83rii-lumea-prin-ochii-kremlinului-eu-vs-disinfo/30238788.html
