Moscova și Minsk trebuiau să rezolve problema ucraineană încă din 2014-2015, a declarat președintele belarus, Alexandr Lukașenko, la o întâlnire cu șefii de securitate și servicii speciale. „Probabil, singura greșeală pe care am făcut-o a fost că nu am rezolvat această problemă în 2014-2015, când Ucraina nu avea nici armată, nici pregătire… Toată lumea dorea să o rezolve cumva pașnic. Și în acest timp au creat forțe armate pregătite pentru luptă”, a spus el, citat de BelTA.
Potrivit lui Lukașenko, participanții la discuțiile de pace din Normandia „au recunoscut sincer că au făcut totul pentru a pregăti Ucraina pentru războiul cu Rusia”. Și el însuși „este absolut de acord” cu Vladimir Putin când spune că „nu am început acest război”, transmite sursa.
„Nici nu a început în 2014. A început cu mult înainte de 2014. Lovitura aceea „maro” care a avut loc. Am văzut cine a adus Ucraina la asta”, a spus președintele Belarusului.
Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat „o operațiune specială” (război, invazie rusă) în Ucraina. Kievul a declarat legea marțială și mobilizarea generală. Putin a declarat în repetate rânduri că Rusia nu a început războiul – încearcă să-l oprească pe cel purtat împotriva lui. „Războiul a fost început nu de noi, dar în 2014, după lovitura de stat din Ucraina, a fost început de autoritățile ucrainene, care au intrat pe coridoarele acestui guvern cu ajutorul tocmai al acestei lovituri de stat, pentru a suprima voința oamenilor care trăiesc în Donbas”, a spus el.
Criza politică din Ucraina a început în toamna anului 2013, condusă de decizia guvernului de a suspenda pregătirile pentru semnarea unei asocieri între Ucraina și Uniunea Europeană. Acest lucru a provocat proteste masive.
În februarie 2014, președintele ucrainean Viktor Ianukovici a semnat un acord cu liderii opoziției pentru a depăși criza politică. Documentul prevedea alegeri prezidențiale anticipate până în decembrie 2014 și revenirea la Constituția din 2004. Părțile au convenit să formeze un „guvern de unitate națională” în termen de zece zile. În plus, țara urma să înceapă o reformă constituțională, implicând o tranziție la o formă de guvernământ parlamentar-prezidențial. La ceremonia de semnare au participat miniștrii de Externe german și polonez, Frank-Walter Steinmeier și Radosław Sikorski, precum și șeful Departamentului Europa Continentală al Ministerului francez de Externe, Eric Fournier.
A doua zi după semnarea acordului, Rada Supremă a adoptat o rezoluție „Cu privire la autoînlăturarea președintelui Ucrainei Viktor Ianukovici de la exercitarea atribuțiilor constituționale”, deși acesta a spus că nu va demisiona.
În aprilie, participanții la mitingurile antiguvernamentale din orașele din sud-estul Ucrainei au confiscat o serie de clădiri administrative din regiunile Harkov, Donețk și Lugansk și au luat cu asalt secțiile de poliție. Guvernul de tranziție al Ucrainei, condus de Turchynov, a lansat o „operațiune antiteroristă” în Donbas. În luna mai, pe fondul ostilităților din țară, au avut loc alegeri prezidențiale extraordinare, în care Petro Poroșenko a câștigat.
