„Mă vor spânzura”: De ce se teme Vladimir Putin după aproape cinci ani de război în Ucraina
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-ar putea teme pentru propria securitate în cazul încheierii războiului împotriva Ucrainei fără atingerea măcar a obiectivului minim al Kremlinului — stabilirea controlului deplin asupra Donbasului. Despre acest lucru scrie The Economist, citând surse apropiate conducerii ruse.
Potrivit publicației, Putin ar fi spus în cadrul unei discuții cu persoane din anturajul său: „Mă vor spânzura”. Nu se precizează însă când a fost făcută afirmația și în ce context.
Dezamăgirea crește în rândul elitei ruse
Sursele The Economist susțin că una dintre principalele probleme pentru Kremlin nu este atât situația economiei ruse sau lipsa unor victorii militare importante, cât timpul pierdut în război.
Aproape cinci ani de lupte devin un factor tot mai dificil pentru conducerea rusă, deoarece obiectivele inițiale ale războiului nu au fost atinse.
„Crește sentimentul că regele este gol”, citează publicația afirmația unui reprezentant al elitei ruse.
În același timp, potrivit surselor, dificultățile economice nu reprezintă deocamdată o amenințare directă pentru Putin. Conducerea rusă dispune în continuare de resurse financiare și de un aparat represiv care îi permite să continue războiul.
Kremlinul ar putea recurge la o nouă escaladare
Autorii The Economist consideră că Moscova nu este interesată să mențină situația actuală de pe front. Continuarea războiului fără schimbări semnificative duce la consumarea în continuare a resurselor economice și a capitalului politic.
În aceste condiții, Kremlinul ar putea recurge din nou la escaladare, încercând să găsească o cale de ieșire din conflictul prelungit.
Printre scenariile posibile este menționată intensificarea atacurilor hibride și a sabotajelor împotriva statelor care sprijină Ucraina. Serviciile occidentale de informații se tem, de asemenea, de posibile atacuri asupra companiilor europene care produc armament și echipamente militare pentru armata ucraineană.
Totodată, unii reprezentanți ai serviciilor occidentale de informații consideră că Putin nu urmărește deocamdată o confruntare militară directă cu NATO.
Rusia ar putea recruta încă 300.000–400.000 de oameni
O altă sursă de îngrijorare este situația privind completarea efectivelor armatei ruse.
Sursele The Economist susțin că Putin ar putea încerca să trimită la război încă 300.000–400.000 de oameni, fără a anunța oficial o nouă mobilizare.
Se presupune că recrutarea militarilor ar putea fi transferată în mare parte autorităților regionale. Acestea ar urma să utilizeze presiuni financiare, mecanisme administrative și alte metode pentru a crește numărul persoanelor care semnează contracte cu armata.
Potrivit surselor publicației, un astfel de sistem ar fi deja testat în regiunea Penza, unde bărbații ar fi reținuți pe stradă și constrânși să plece la război.
O nouă mobilizare după alegeri
Anterior, The Wall Street Journal relata, de asemenea, că Kremlinul ar putea lua în calcul o nouă campanie amplă de recrutare după alegerile din septembrie pentru Duma de Stat.
Unul dintre motive ar fi scăderea numărului de noi militari contractuali, ceea ce îngreunează compensarea pierderilor și, în același timp, menținerea planurilor de ocupare a întregului Donbas.
Noua campanie ar putea fi diferită de mobilizarea din septembrie 2022. Atunci, accentul a fost pus în principal pe rezerviști și persoane cu experiență militară. Acum ar putea fi recrutați și oameni cu pregătire minimă, inclusiv persoane care nu doresc să participe la lupte.
Pierderile devin o problemă tot mai gravă
Potrivit estimărilor serviciilor occidentale de informații, până la jumătatea anului 2026, pierderile totale ale armatei ruse — morți și răniți — ar fi putut ajunge la aproximativ 1,4 milioane de persoane.
În același timp, ritmul recrutării de noi militari contractuali, potrivit acestor estimări, nu mai reușește să compenseze integral pierderile.
Pentru Kremlin, situația devine astfel tot mai dificilă: continuarea războiului necesită oameni și resurse suplimentare, în timp ce lipsa unui rezultat decisiv amplifică nemulțumirea în interiorul țării și dezamăgirea unei părți a elitelor.
În cele din urmă, potrivit versiunii prezentate de The Economist, Putin se află în fața unei alegeri între menținerea unui război prelungit, care ar putea continua să epuizeze resursele Rusiei, și creșterea din nou a mizelor, ceea ce ar putea duce la o escaladare suplimentară a conflictului.
