Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 vor marca un moment decisiv pentru viitorul Moldovei, definind dacă țara va continua parcursul pro-european sau va aluneca sub influența Rusiei, perpetuând corupția și stagnarea economică. Acest scrutin este considerat mai important decât alegerile prezidențiale din 2024, deoarece componența parlamentului va determina capacitatea Moldovei de a implementa reforme și de a avansa spre integrarea în Uniunea Europeană.
Strategia Rusiei: destabilizarea prin mijloace hibride
Rusia își intensifică eforturile pentru a împiedica Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de președinta Maia Sandu, să obțină majoritatea parlamentară. Obiectivul Moscovei este de a schimba echilibrul politic al țării, slăbind pozițiile pro-europene și generând o criză politică care să ducă la instabilitate regională. Intervenția Rusiei este complexă, combinând tactici hibride, de la propagandă la finanțarea partidelor politice.
În ultimii ani, Rusia a investit masiv în influențarea opiniei publice din Moldova, utilizând în special platformele TikTok și Telegram pentru a mobiliza tinerii și electoratul prorusesc. Aceste canale promovează mesaje care încurajează sprijinul pentru partidele aliniate Kremlinului, amplificând narativele anti-europene și populiste.
Finanțarea ilegală și rețelele prorusești
Un pilon central al strategiei rusești este finanțarea partidelor politice moldovenești prin scheme netransparente. Serviciile de informații din Moldova și din țările occidentale estimează că, din 2023, Rusia a alocat zeci de milioane de dolari pentru a susține campanii electorale, acțiuni de propagandă și influență politică. Principalii beneficiari sunt blocul „Victorie” al oligarhului fugar Ilan Șor, Partidul Comuniștilor al lui Vladimir Voronin și Partidul Socialiștilor condus de Igor Dodon. De asemenea, există suspiciuni că primarul Chișinăului, Ion Ceban, liderul Mișcării Alternative Naționale (MAN), ar putea beneficia de fonduri rusești, deși acesta încearcă să proiecteze o imagine de neutralitate.
Un caz notabil a fost dezvăluit în primăvara lui 2025, când autoritățile moldovenești au descoperit o schemă de finanțare a partidului interzis „Șor” prin banca rusească „Promsvyazbank”, aflată sub sancțiuni internaționale. Boturi pe Telegram au fost utilizate pentru a facilita accesul la aplicația băncii, iar peste 138.000 de numere moldovenești au fost înregistrate, cu transferuri de aproximativ 39 de milioane de dolari în doar două luni. În ciuda blocării a 97 de boturi de către poliție în octombrie 2024, schemele de finanțare continuă să fie o provocare.
De asemenea, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost arestată în martie 2025 pentru implicarea în transferuri ilegale de fonduri din Rusia către partidul lui Șor între 2019 și 2022. În prezent, aceasta se află în arest la domiciliu, iar procesul său este în derulare.
Conflictele interne din tabăra prorusească
Eficiența intervenției Rusiei este subminată de rivalitățile interne din rândul forțelor prorusești din Moldova. Ilan Șor și Igor Dodon concurează pentru controlul asupra resurselor financiare ale Kremlinului și pentru influența în tabăra prorusească. Șor mizează pe o rețea media puternică și pe mobilizarea electoratului, în timp ce Dodon se bazează pe structura sa de partid și experiența politică. Rivalitatea lor este profund personală și politică.
O altă dispută importantă are loc în Partidul Comuniștilor, unde liderul în vârstă Vladimir Voronin își pierde influența în favoarea lui Constantin Starîș, care aspiră la un rol mai important. În paralel, fostul ideolog socialist Mark Tkaciuk este în conflict deschis cu Dodon, acuzându-l de corupție, în timp ce Dodon îl acuză pe Tkaciuk de colaborare cu serviciile occidentale.
Aceste conflicte se extind și între partide. Blocul „Victorie” al lui Șor, exclus din cursa electorală, încearcă să marginalizeze alte formațiuni prorusești, considerate concurente pentru fondurile rusești. Tensiunile sunt amplificate de diferențele generaționale: comuniștii și socialiștii reprezintă vechea gardă, în timp ce susținătorii lui Șor sunt tineri ambițioși, dar mai puțin cunoscuți. Toate aceste forțe vizează același electorat – persoane în vârstă, sărace, nostalgice după era sovietică și nemulțumite de situația actuală.
Alegerea Moldovei: între Europa și Rusia
Moldova se confruntă cu o decizie istorică: fie urmează calea europeană, bazată pe reforme și stat de drept, fie cedează influenței Rusiei, marcată de populism și instabilitate. Kremlinul face tot posibilul pentru a împinge țara spre a doua opțiune, transformând-o într-o „zonă gri” pe harta Europei, caracterizată de conflicte și tensiuni constante.
Cu sprijinul Uniunii Europene, Moldova are șansa de a avansa spre integrare, însă provocările economice, precum inflația și sărăcia, oferă teren fertil pentru propaganda opoziției. Alegerile din 2025 nu sunt doar despre schimbarea puterii, ci despre definirea viitorului Moldovei ca stat democratic și european.
