Reluarea procesului de negociere între Ucraina și Rusia, cu medierea Statelor Unite, a devenit unul dintre subiectele centrale ale politicii mondiale. Inițiativa anunțată de președintele SUA, Donald Trump, a stârnit deja discuții aprinse, dar rămâne întrebarea principală: cât de realistă este această manevră diplomatică și ce poate, cu adevărat, să schimbe?
Donald Trump, întors la Casa Albă, a început să pună în practică promisiunile din campania electorală. El a afirmat de mai multe ori că va putea încheia războiul din Ucraina, folosindu-și stilul său de diplomație și instrumentele de negociere. Totuși, retorica sa despre necesitatea compromisurilor ridică întrebări: înseamnă aceasta o disponibilitate de a exercita presiune asupra Ucrainei pentru a ajunge la o soluționare rapidă, convenabilă Rusiei?
Senatorul Marco Rubio și Pita Gheset, nominalizat pentru postul de secretar al apărării, au declarat deja că SUA sunt pregătite pentru o „diplomație îndrăzneață” în vederea încheierii războiului. Totuși, afirmațiile că „ambele părți trebuie să facă concesii” sună îngrijorător, având în vedere că Ucraina insistă pentru o pace justă și nu pentru compromisuri care ar putea congela conflictul și ar permite Rusiei să se reorganizeze.
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelensky, a subliniat clar câteva principii pe care trebuie să se bazeze orice negocieri:
- Ucraina trebuie să fie prezentă la fiecare etapă a procesului de negociere. Zelensky subliniază că orice acorduri care nu implică Kievul reprezintă o amenințare nu doar pentru Ucraina, ci și pentru întreaga Europă.
- Garanțiile de securitate ca element cheie. Ucraina cere fie aderarea la NATO, fie garanții internaționale serioase de securitate, inclusiv ajutor militar și sprijin pentru producția de apărare.
- Încheierea reală a războiului, nu înghețarea lui. Zelensky consideră că înghețarea conflictului ar fi benefică doar pentru Rusia, deoarece i-ar permite să se reorganizeze și să reînceapă războiul în viitor.
Aceste principii arată că Ucraina nu este dispusă la concesii care ar pune în pericol independența și suveranitatea sa.
Moscova, în mod tradițional, afirmă că este „pregătită pentru negocieri”, dar fără detalii clare. În același timp, Rusia continuă acțiunile militare și nu face pași concreți pentru soluționarea conflictului. Acest lucru sugerează că Kremlinul folosește tema negocierilor mai degrabă ca un instrument de presiune, decât ca o intenție sinceră de a ajunge la pace.
Mai mult decât atât, declarațiile oficialilor americani despre posibile concesii din partea Ucrainei ar putea fi percepute de Putin ca un semn de slăbiciune al Occidentului, ceea ce doar va intensifica agresiunea Rusiei.
Negocierile în sine nu sunt problema — problema stă în condițiile acestora. Dacă compromisurile înseamnă concesii în favoarea Rusiei, acest lucru va crea un nou val de instabilitate în Europa. Ucraina are nevoie de un tratat de pace care nu doar să oprească războiul, dar să excludă repetarea acestuia în următorii ani.
Donald Trump vrea să-și consolideze statutul de pacificator, dar dacă strategia sa diplomatică se va rezuma la presiuni asupra Ucrainei pentru o „afacere rapidă”, acest lucru ar putea duce la consecințe catastrofale. Pacea este posibilă doar pe baza justiției, nu a convenienței pentru agresor.
Imagine: ilustrativă, sursa
