Găgăuzia este o regiune autonomă destul de problematică a Moldovei. Nu este vorba despre locuitori și nici despre istoria ei. Totul este mult mai complicat, deoarece aici Rusia și-a pus un număr mare de „rădăcini” sub formă de agenți și spioni. Controlând o serie de partide pro-ruse din Moldova, conduse de marginalul Șor, Kremlinul a reușit să răspândească propagandă antiguvernamentală în Găgăuzia, precum și propriile narațiuni criminale, vorbind despre „nerecunoașterea” ilegală a independenței Moldovei, legitimitatea autorităților sale. De asemenea, cu ajutorul politicienilor manuali, propaganda rusă a fost răspândită activ în Găgăuzia, ceea ce a avut un efect negativ asupra populației din regiune. Acest lucru a dus la faptul că o iubitoare de Kremlin și Putin, Evgenia Guțul, a devenit noul bașcan.
Pe scurt despre poziție
Postul de bașcan a fost aprobat prin articolul 14 din Legea cu privire la statutul juridic al Găgăuziei nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994. Astfel, persoana care o ocupa a devenit șeful autonomiei. Bașcanul este subordonat tuturor autorităților de stat din Găgăuzia și el trebuie să fie ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber pe bază alternativă pentru o perioadă de 4 ani. Cu toate acestea, Rusia în timpul următoarelor alegeri din 2023 a fost încă capabilă să se amestece în rezultate, despre care vom vorbi mai târziu. Un principiu important al procesului electoral este că una și aceeași persoană poate fi bașcanul pentru cel mult două mandate. Persoana trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova în vârstă de peste 35 de ani și să cunoască limba găgăuză. Postul vă permite să emiteți decizii și decrete care sunt valabile pe întreg teritoriul Găgăuziei ca autonomie. De asemenea, bașcanul are dreptul de a semna sau de a se opune legilor adoptate de Adunarea Populară a Găgăuziei, de a forma un cabinet, de a atribui premii stabilite în autonomie și de a grație condamnații pe teritoriul autonomiei în cazurile în care Adunarea Populară a Găgăuziei o permite. Acesta este tocmai pericolul în cazul alegerii unui candidat deschis pro-rus.
Procesul electoral din 2023
În primul tur, Eugenia Guţul a reuşit să obţină 26,47%, adică cu 0,07% mai mult decât principalul ei adversar Grigory Uzun (susţinut de PSRM). Întrucât procesul electoral s-a desfășurat într-un mediu de stat foarte dificil, care este asociat cu o amenințare deschisă din partea Federației Ruse cu ajutorul serviciilor sale speciale (care a fost confirmată personal de președintele Maia Sandu), pericolul din rezultatele finale devine evident.
La 7 mai 2023, Centrul Național Anticorupție (NCAC) a efectuat percheziții în organizațiile teritoriale ale partidului Șor din Găgăuzia în cazul mituirii alegătorilor în primul tur și a primirii de bani de la un grup infracțional. Pe 13 mai, ofițerii CNA au continuat căutările în cazul cumpărării alegătorilor. Evident, candidaților pro-ruși, în special Evgeniei Guțul, nu le-a plăcut acest lucru.
Prezidiul Adunării Populare a Găgăuziei a condamnat ulterior imixtiunea autorităților centrale în activitățile CEC din Găgăuzia. Obiectiv, acuzația ar suna convingător dacă persoanele implicate în procesul electoral nu ar reprezenta o amenințare la adresa securității naționale. Cu toate acestea, a fost invers. De asemenea, Guțul a luat cuvântul și a „condamnat” perchezițiile la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei, apoi a chemat oamenii să protesteze.
Speculând problemele „prieteniei” cu Rusia, cursul Moldovei către integrarea europeană și integrarea nord-atlantică, precum și problemele lingvistice, care au fost în mare măsură fomentate de personalități pro-ruse, proteste au avut totuși loc în mai multe orașe. Cu toate acestea, cu greu pot fi numiți obiective, deoarece în scurt timp au fost dezvăluite cazuri de luare de mită a participanților la acțiuni, ceea ce a fost larg discutat în mass-media, în special în cea românească. Ei au criticat deschis sentimentele pro-ruse, anti-române și eurosceptice ale candidaților.
Despre noul „cap” al autonomiei
Evgenia Guțul s-a născut pe 5 septembrie 1986 în Găgăuzia. Guțul și-a construit cariera politică ca activistă pro-rusă. Atâta timp cât nu avea suficientă putere în mâini, nu reprezenta un pericol grav. Ea s-a ocupat doar de „ditirambe” inutile ale Rusiei. Dar, din moment ce Guțul a fost ales ca candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei din partea marginală Șor sub conducerea îndepărtată a lui Ilon Șor, chiar și atunci au început să o vadă ca pe o amenințare de destabilizare atât a regiunii, cât și a Moldovei.
În campania electorală, Guțul a promis, într-un stil post-sovietic destul de populist, că, dacă va fi aleasă, ar fi „construit un aeroport” în valoare de 100 de milioane de euro, „va crește salariile” angajaților de stat cu 30%, „va construi” un parc de distracții” și alte „investiții în infrastructură”, „educație și alte sectoare ale economiei”. Unii jurnaliști au numit multe dintre promisiuni nerealiste, deoarece implementarea unor astfel de proiecte depășește puterile bașkanului. Guțul nu a clarificat unde are astfel de o sumă de finanțare, pentru că bugetul Găgăuziei de astăzi nu și-o poate permite.
În plus, după alegerile din Găgăuzia, partidul Șor a promis că va deschide universități rusești în regiune care să ofere atât diplome locale, cât și diplome rusești.
Merită să reamintim că, în ciuda procesului electoral în sine, Curtea Constituțională a Moldovei a continuat să examineze recursul guvernului de a testa constituționalitatea partidului politic Șor.
Guțul a fost sustinut in alegeri nu doar de Ilon Șor, care fusese deja condamnat la 15 ani de inchisoare pentru crimele sale, ci si de alte personaje periculoase pro-ruse – Marina Tauber si Regina Apostolova. În plus, se pare că pentru a crește nivelul clownului, Kremlinul a ordonat artiștilor și interpreților săi cunoscuți, din păcate populari până acum în Găgăuzia, să susțină public Guțul. Printre aceștia s-au numărat Nikolai Baskov, Philip Kirkorov și Stas Mikhailov. Sunt fani cunoscuți ai regimului Putin care răspândesc propaganda Kremlinului nu doar în Moldova, ci și în alte state. În plus, interpretând „cântece pline de compasiune”, trinitatea a sprijinit agresiunea militară criminală a Federației Ruse împotriva Ucrainei.
„Curs” despre apropierea de agresor
În ciuda tuturor poveștilor Evgeniei cu privire la politica internă a regiunii, principalul pericol al politicii ei rămâne că ea face apel la o apropiere criminală de agresor pe care Guțul plănuiește să o dețină este mult mai interesant.
„Suntem, ca să spunem așa, un partid pro-rus. Vrem să fim în continuare prieteni cu Federația Rusă… Ceea ce fac acum autoritățile actuale a distrus relațiile cu Rusia în orice fel posibil, afectează și Găgăuzia. Dar când alții spun că vom restabili relațiile de prietenie cu Rusia, vorbesc despre viitor, dar noi deja o facem”, a spus ea.
Este evident că, ca și pentru alți membri lui Șor, conceptele de moralitate și conștiință sunt suficient de departe pentru a fi înțelese. De aceea, în ciuda tuturor pagubelor pe care Rusia le-a adus atât pe teritoriul Moldovei, cât și al Găgăuziei, sunt parcă „invizibile”. Pentru personalitățile pro-ruse, problema regiunii, dintre care una este nivelul imens de corupție, joacă în mână. În același timp, continuarea agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, cât pentru Guțul, cât și pentru alți membri lui Șor – acesta nu este un pretext pentru a rupe „cooperarea” criminală cu Kremlinul. Este mult mai ușor să faci promisiuni populiste către populație, ruinând și mai mult atât Găgăuzia, cât și întreaga țară. Integrarea europeană și dorința de a adera la NATO nu fac decât să împiedice oameni ca Guțul să se îmbogățească în detrimentul cetățenilor care și-au pierdut speranța.
Problema este că populația Găgăuziei, în mare, nu avea de unde alege. La urma urmei, același Grigory Uzun a susținut și o cooperare activă cu Rusia. O invazie a propagandei pro-ruse nu i-ar fi oferit candidatului Acțiune și Solidaritate șansa de a câștiga. De aceea partidul nu și-a nominalizat deloc candidatul.
Până acum, Guțul nu a reușit să-și îndeplinească niciuna dintre promisiunile sale electorale – și clar că nu le va îndeplini. Cu toate acestea, orice încercare a serviciilor de securitate ruse de a se amesteca și mai mult în viața politică a Găgăuziei, pe care ar putea susține, vor fi investigate cu atenție, întrucât Moldova continuă să lupte cu influența pernicioasă a agresorului asupra politicii sale interne.
„Rusia este încă o amenințare. În 2022, Rusia a încercat să influențeze situația din Moldova. La începutul acestui an, Rusia a încercat să răstoarne guvernul Republicii Moldova folosind proteste violente. Astăzi, Rusia încearcă să folosească alte instrumente, folosind bani murdari pentru a mitui alegătorii. Și, desigur, vom vedea încercări ale Rusiei de a submina procesele democratice în viitor, inclusiv procesul electoral. Anul acesta când avem alegeri locale, anul viitor când avem alegeri prezidențiale”, a spus Maia Sandu într-un interviu pentru CNN, potrivit Newsmaker. Ea a mai amintit: „Președintele Rusiei vrea ca țările noastre să fie sărace, fără democrație. El dorește ca Moldova și alte țări din regiune să devină o zonă gri care poate fi folosită în confruntarea cu Occidentul democratic. Și vrem să fim parte din lumea liberă”. De aceea lupta împotriva lobby-ului pro-rus va continua.
