La Sarajevo, pe 4 octombrie, în cadrul mesei rotunde „Amenințări actuale la adresa securității și stabilității în Balcanii de Vest”, experți din Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Moldova și Ucraina au ajuns la o concluzie comună: Rusia nu doar își menține, ci își extinde prezența hibridă în regiune. Sub pretextul „contactelor culturale” și al „înfrățirii istorice”, Moscova construiește un sistem complex de influențe, menit să submineze stabilitatea politică, să blocheze procesele de integrare europeană și să creeze un cap de pod pentru acțiuni ostile împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene.
După cum a subliniat expertul sârb Balša Božović, riscurile de securitate generate de actorii externi au crescut considerabil în ultima perioadă — mai ales după implicarea Rusiei în alegerile parlamentare din Moldova. Nu este vorba doar de o „operațiune electorală”, ci de un model de destabilizare testat, pe care Moscova îl exersează la periferia Europei, folosind pârghii politice, energetice și mediatice, transmite sursa.
Potrivit cofondatorului Centrului pentru Studii ale Balcanilor de Vest, Ljubomir Filipović, influența rusă nu se limitează la propagandă — ea pătrunde în mediul academic, în instituțiile culturale și în structurile religioase. Scopul este polarizarea societății, diluarea identității colective și crearea condițiilor pentru crize controlate.
Reuf Bajrović, din cadrul U.S.–Europe Alliance, a atras atenția asupra „frontului invizibil” — penetrarea economică. Companiile rusești preiau treptat infrastructura energetică a Bosniei și Herțegovinei, în special în Republica Srpska, creând o dependență energetică față de Moscova.
Jurnaliștii de investigație de la BIRN, Nino Bilajac și Irvin Pekmez, au prezentat date despre existența unor tabere paramilitare ruse în Bosnia și Herțegovina, unde sute de persoane au fost instruite pentru operațiuni de destabilizare în Moldova. După anul 2022, prezența rusă la Sarajevo a crescut vizibil — nu doar prin numărul diplomaților, ci și prin apariția unor persoane legate de spionaj.
Politologul moldovean Roman Russu a descris amploarea influenței drept „fără precedent”: de la campanii de dezinformare până la instruirea combatanților în tabere din Balcani. Potrivit acestuia, scopul Rusiei nu este doar schimbarea puterii la Chișinău, ci și crearea unei baze pentru acțiuni hibride împotriva Kievului și Bucureștiului.
Publicistul ucrainean Vitaliy Portnikov a subliniat că influența rusă în regiune nu are fundament istoric — ea se sprijină pe un parteneriat conjunctural cu elitele locale. Iar atunci când aceste elite dispar de pe scena politică, Moscova își pierde instrumentele de presiune.
Politologul sârb Boris Varga a definit Serbia drept „atât sursă, cât și canal” al influenței ruse. Prin Belgrad, Moscova își coordonează expansiunea informațională și politică, în timp ce instituțiile europene manifestă o indiferență periculoasă. Acest vid este exploatat de Kremlin pentru a-și consolida pozițiile într-o regiune strategică, dar obosită de reforme.
Experta ucraineană Natalia Gumba a remarcat că securitatea Balcanilor de Vest nu poate fi analizată izolat. Ea reprezintă parte a unui front european mai larg, unde lupta se poartă nu doar pentru teritorii, ci pentru valori, autonomie politică și viitorul proiectului european.
Rusia continuă să țese o pânză hibridă în care se combină dezinformarea, șantajul, presiunea energetică și sprijinul acordat forțelor autoritare. Balcanii de Vest au devenit un nou nod al acestei rețele — iar de cât de repede Europa va reuși să recunoască amenințările depinde nu doar stabilitatea regiunii, ci și securitatea întregului continent.
Imagine: Ilustratie, sursa:https://cfwbs.org/russian-hybrid-influence-on-the-western-balkans-discussed-in-sarajevo/
