Momentan Republica Moldova trece printr-o perioadă complicată: nivelul de trai se reduce semnificativ odată cu reducerea nivelului de asigurare socială a cetățenilor. În asemenea circumstanțe, atât preferințele electorale, cât și viziunile politice a cetățenilor se rezumă la identificarea celei mai oportune soluții din punct de vedere a îmbunătățirii nivelului de trai și a propriei situații financiare.
Atunci când vorbim despre vectorul Unirii cu România, viziunile cetățenilor Republicii Moldova erau destul de clare (până nu demult). În afara unui grup redus de unioniști convinși, majoritatea cetățenilor se pronunțau categoric împotriva unirii, acest lucru fiind reflectat și în numeroase studii.
Presiunile Federației Ruse accelerează probabilitatea unirii dintre Republica Moldova și România
În prezent, însă, lucrurile stau diferit. Presiunea Federației Ruse continuă nu doar să destabilizeze situația politică în țară, dar și să reducă semnificativ starea materială și nivelul de trai a cetățenilor. În aceste circumstanțe nu este exclusă „migrarea” opiniei publice spre consolidarea cu opțiunea de Unificare cu România.
Deși, deocamdată, situația din Republica Moldova nu poate fi numită „disperată”, pe fundalul scumpirilor recente cetățenii deja sunt predispuși, într-o oarecare măsură, să aleagă un vector care le-ar oferi garanția unui nivel mai înalt de securitate și bunăstare socială. Cu siguranță, probabilitatea că acest vector nu va corela cu viziunile politice este destul de mare.
Republica Moldova: așa și nu a reușit să se formeze ca stat independent
O altă premisă a unirii ar consta în faptul că, în circumstanțele actuale, faptul că Republica Moldova nu a reușit să se formeze ca stat independent în decurs de 30 de ani devine tot mai evident. Din punct de vedere politic, Unirea cu România ar reprezenta soluția de obținere a identității politice. Plus la aceasta, un asemenea scenariu ar accelera semnificativ parcursul european al Republicii Moldova.
Statalitatea Republicii Moldova suferă în prezent și din cauza dezbinării sociale în funcție de limba vorbită și preferințele politice. Populația Republicii Moldova a scăzut cu mai mult de 30% în ultimii ani. O bună parte din populație s-a transformat în diasporă, acesta fiind încă un factor care contribuie la dezbinarea societății.
Factorii descriși mai sus încetează semnificativ dezvoltarea societății și, în consecință, ritmul de dezvoltare a economiei naționale. În asemenea circumstanțe scenariul de „absorbție” a Republicii Moldova de către România nu mai pare într-atât de ireal.
România și Federația Rusă participă ambele în viața politică și socială a Republicii Moldova, doar că Federația Rusă într-o manieră agresivă și contraproductivă, în timp ce România își face remarcată prezența prin implementarea diverselor programe de susținere. Această diferență poate deveni încă un factor care ar crește probabilitatea și posibilitatea unirii dintre România și Republica Moldova.
Antonio Bors
