În această săptămână, pe 3 decembrie, a avut loc reuniunea ministerială regulată a NATO. Guvernul de la Kiev, înainte de deschiderea ședinței Consiliului NATO-Ucraina la Bruxelles, a respins orice garanții de securitate în afara statutului de membru deplin al Alianței Nord-Atlantice, potrivit unei declarații a Ministerului de Externe al Ucrainei, difuzată marți, transmite sursa.
Conform documentului, Kievul este convins că singura garanție reală de securitate pentru Ucraina, precum și un factor de descurajare a unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei și altor state, este doar statutul de membru deplin al Ucrainei în NATO. Ucraina refuză din start orice formate care ar substitui calitatea de membru în alianță. Țara a avut deja o experiență negativă cu Memorandumul de la Budapesta, iar statul ucrainean și poporul său nu vor accepta alternative, surogate sau înlocuitori ai calității de membru deplin în NATO.
Mai mult, Ministerul de Externe al Ucrainei apelează la „SUA și Marea Britanie, semnatare ale Memorandumului de la Budapesta, la Franța și China, care s-au alăturat acestuia, precum și la toate statele participante la Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare”, solicitând sprijin politic pentru invitația adresată Ucrainei de a adera la NATO chiar acum. Acest lucru ar reprezenta „o măsură eficientă împotriva șantajului rusesc”.
Ministerul amintește, de asemenea, că nu este vorba doar despre securitatea Ucrainei și a Europei, ci și despre încrederea în ideea de dezarmare nucleară. „Atacul asupra Ucrainei, contrar acordurilor din 1994, a subminat încrederea în însăși ideea dezarmării nucleare” și a stimulat „eforturile active ale diferitelor state, de la regiunea Indo-Pacifică și Orientul Mijlociu până la spațiul euro-atlantic, de a crea sau extinde arsenalele nucleare existente”.
Totodată, partea ucraineană consideră Memorandumul de la Budapesta drept „un monument al miopiei în luarea deciziilor strategice de securitate” și subliniază că „dezvoltarea arhitecturii de securitate europeană în detrimentul intereselor Ucrainei, și nu ținând cont de ele, este sortită eșecului”.
Problema principală este însă lipsa unui consens în rândul membrilor NATO la Bruxelles privind luarea unei decizii de invitare a Ucrainei în alianță, în cadrul ședinței Consiliului NATO-Ucraina din 3-4 decembrie. Diplomați de rang înalt ai Alianței afirmă că va fi nevoie de săptămâni sau luni pentru a se ajunge la un consens. Ei nu cred că acest lucru se va întâmpla în curând și ar fi foarte surprinși să se întâmple. În cadrul acestei reuniuni, atenția va fi concentrată pe consolidarea sprijinului pentru Ucraina, astfel încât aceasta să se afle într-o poziție cât mai puternică anul viitor, înainte de posibile negocieri. În acest context, cea mai bună soluție rămâne creșterea bruscă a finanțării, furnizarea de muniții și mobilizarea resurselor.
De remarcat că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, declara la sfârșitul lunii noiembrie că „faza fierbinte” a războiului ar putea fi încheiată dacă teritoriul ucrainean controlat de Kiev ar fi inclus „sub umbrela NATO”. Totuși, el a precizat că țara nu poate fi invitată parțial în alianța militară, fără teritoriile ocupate. Această poziție a NATO demonstrează că Alianța continuă să adere la o paradigmă învechită și nu consideră amenințarea Rusiei și a aliaților săi drept una reală la adresa arhitecturii globale de securitate, încercând să evite confruntarea directă. Prin această abordare, se pierde resursa cea mai prețioasă – timpul, iar NATO riscă să rămână în urmă față de agresor, atât în acumularea experienței militare, cât și în modernizarea tehnologică, ceea ce ar putea deveni un factor decisiv în înfrângerea Ucrainei acum și, ulterior, a întregii alianțe.
Imagine: ilustrativă, sursă: https://moldova.europalibera.org/a/nato-va-prioritiza-protectia-infrastructurii-ucrainene-moldova-ar-avea-evident-de-profitat/33226557.html
