În Tbilisi și în alte orașe mari, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă cerând revenirea la cursul integrării europene. În Georgia, susținătorii apropierii țării de UE au protestat luni, 2 decembrie, pentru a cincea zi ceartă împotriva refuzului noului guvern de a urmări integrarea europeană. Potrivit presei locale, poliția a folosit activ gaze lacrimogene, tunuri cu apă și grenade fumigene împotriva celor adunați în acea zi. De asemenea, se raportează că au loc proteste nu numai în capitală, ci și în Batumi, Kobuleti, Ozurgeti și alte orașe ale Georgiei. Se pare că au fost arestări dure în fața clădirii parlamentului din Tbilisi. Ca răspuns, protestatarii au folosit obiecte pirotehnice. Pe bulevardul Rustaveli au fost instalate baricade. În semn de protest, cei adunați au lovit gardul de fier al parlamentului, după care a fost folosit un tun cu apă.
Ce a provocat astfel de evenimente de amploare și care sunt revendicările protestatarilor?
Pe 26 octombrie au avut loc alegeri parlamentare în Georgia, în care partidul de guvernământ Visul Georgian a câștigat. Cu toate acestea, partidele de opoziție și președintele Salome Zurabishvili au refuzat să recunoască rezultatele votului.
Oamenii legii din Georgia au deschis 47 de dosare penale privind posibile încălcări în timpul alegerilor. În special, două persoane au fost acuzate că au umplut buletine de vot la una dintre secțiile de votare. Observatorii internaționali au spus că alegerile au avut loc sub presiune, șanse inegale și tensiuni mari. În același timp, instanța de la Tbilisi a respins toate pretențiile opoziției și ale organizațiilor publice care au cerut anularea rezultatelor.
Partidele de opoziție au anunțat proteste deschise, cerând noi alegeri pe 28 noiembrie. Parlamentul European a adoptat o rezoluție care nu recunoaște rezultatele alegerilor din Georgia. Parlamentul European a cerut noi alegeri sub supraveghere internațională, menționând că rezultatele nu reflectă libertatea poporului georgian.
Prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a declarat, în cadrul unui briefing din 28 noiembrie, că guvernul refuză negocierile cu UE până în 2028, precum și orice asistență bugetară din partea Uniunii Europene. „Am decis să nu punem problema deschiderii negocierilor cu UE până la sfârșitul anului 2028”, a subliniat el.
Comunitatea mondială a reacționat deja la evenimentele din Georgia. Reacția țărilor occidentale a fost până acum înfrânată. Statele Unite au anunțat suspendarea parteneriatului strategic cu Georgia, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat Matthew Miller. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaya Kallas, a susținut poporul georgian și alegerea acestuia pentru un viitor european pe rețeaua de socializare X. Ea a mai spus că dispersarea forțată a protestatarilor ar avea „consecințe directe”.
S-ar putea să vorbim despre introducerea de sancțiuni împotriva membrilor Visului Georgian care dau ordine de suprimare a protestelor, notează Politico. Decizia ar putea fi luată pe 16 decembrie la următoarea întâlnire a miniștrilor de externe ai UE. Cu toate acestea, o altă sursă a publicației a menționat că sancțiunile pot fi impuse oricând.
UE are, de asemenea, pârghii de influență mai semnificative la dispoziție. În septembrie, o serie de mass-media europene au scris că UE ar putea suspenda regimul fără vize cu Georgia.
Cu toate acestea, autoritățile georgiene pot conta pe sprijinul Rusiei. Georgian Dream a fost mult timp acuzat că are legături cu Kremlinul. Mai mult, liderul partidului Bidzina Ivanishvili are interese comerciale de lungă durată în Federația Rusă. Pe 2 decembrie, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus că evenimentele din Georgia amintesc de ceea ce „s-a întâmplat în Piața Independenței din Kiev în 2013”.
Și merită să recunoaștem că protestele georgiene au într-adevăr asemănări cu evenimentele din Ucraina. Atât poporul georgian, cât și cel ucrainean luptă pentru viitorul lor separat de țara agresoră. Și chiar dacă politicienii pro-ruși și agențiile de aplicare a legii încearcă acum să suprime rezistența populară, dar, așa cum arată activitatea poporului georgian, ei sunt gata să reziste până la capătul amar, parteneriatul cu ocupanții și dictatura inacceptabil atât pentru georgieni, cât și pentru ucraineni. Iar tunurile cu apă, gazul și alte violențe nu vor zdrobi voința oamenilor.
