Vladimir Putin, la încheierea summitului BRICS de la Kazan, a făcut o serie de declarații despre războiul său împotriva Ucrainei, relațiile cu Occidentul și rolul Rusiei în politica internațională. Temele abordate în discursul său au arătat că retorica Kremlinului continuă să se bazeze pe narațiuni propagandistice vechi și puțin eficiente.
Principalele teme ale discursului au inclus:
- Negocierile cu Ucraina: Putin a afirmat că ar fi dispus să negocieze și a acuzat Kievul de eșecul acestora, susținând că partea ucraineană nu dorește un dialog pentru a evita ridicarea stării de război. Totuși, astfel de afirmații sunt îndoielnice, având în vedere ocupația teritoriilor ucrainene de către Rusia și continuarea acțiunilor agresive pe front, precum și lipsa completă de dovezi. În plus, Ucraina a respins afirmația sa a doua zi.
- Participarea Coreei de Nord în război: Putin a comentat superficial întrebarea privind implicarea trupelor din Coreea de Nord în conflict, sugerând un sprijin din partea Coreei de Nord conform unui acord încheiat între ei, dar nu a oferit dovezi concrete ale unui ajutor militar real, ceea ce ridică semne de întrebare asupra intențiilor reale ale Kremlinului.
- Retorica anti-occidentală: Putin a subliniat din nou poziția Rusiei ca „fortăreață asediată” și a acuzat Occidentul de încercări de a reprima Rusia, asigurând că Moscova își va apăra suveranitatea cu orice preț. Totuși, acest argument explică puțin pentru partenerii economici și politici reali ai Rusiei, care au început să își manifeste din ce în ce mai mult îndoiala privind perspectivele de cooperare. În plus, dictatorul rus a calificat drept „prostie” informațiile diferitelor servicii de informații internaționale privind implicarea Rusiei în operațiuni de destabilizare politică în Europa, SUA și alte țări.
Înainte de summit, partea rusă a stabilit câteva obiective-cheie, inclusiv lupta împotriva sancțiunilor, renunțarea la dolar, crearea unei noi monede și sprijinul în conflictul cu Ucraina. Totuși, majoritatea propunerilor Rusiei nu au fost susținute:
- India a refuzat categoric să participe la proiectul de înlocuire a dolarului și nu a sprijinit extinderea BRICS în condițiile impuse de Rusia și China.
- Membrii BRICS, precum Brazilia și Africa de Sud, s-au distanțat, de asemenea, de sprijinirea economiei ruse, considerând propunerile economice ale acesteia ca fiind dezavantajoase.
Discursul lui Putin la summit a confirmat faptul că Rusia continuă să se izoleze de comunitatea internațională, bazându-se pe regimuri autoritare. Totuși, chiar și în cadrul BRICS, state precum India și Brazilia tratează cu prudență propunerile Moscovei.
Potrivit experților, principalele motive pentru refuzurile partenerilor sunt legate de teama de probleme economice, influența negativă asupra relațiilor cu liderii mondiali și dorința de a evita riscurile de imagine legate de cooperarea cu Kremlinul.
Imagine: Ilustrativa, sursa: https://www.digi24.ro/stiri/externe/seful-onu-nu-mai-e-primit-la-kiev-dupa-ce-a-dat-mana-cu-putin-la-summitul-brics-2982341
