Decizia președintelui american Joe Biden de a permite Ucrainei să utilizeze rachetele de mare distanță ATACMS, luată spre sfârșitul mandatului său prezidențial, a stârnit un interes semnificativ în contextul securității globale și evoluției războiului. Această măsură, care pare a fi doar un element de ajutor tehnic pentru Ucraina, reflectă de fapt o strategie geopolitică mai largă, în care se observă atât riscuri, cât și un potențial de descurajare.
ATACMS sunt rachete de mare distanță, cu un rază de acțiune de aproximativ 300 km, capabile să lovească cu precizie obiectivele militare aflate adânc în spatele liniilor inamice. Transferul acestor rachete Ucrainei este evident orientat spre întărirea capacității Kievului de a neutraliza elementele cheie ale infrastructurii militare rusești. În mod special, este vorba despre regiunea Kursk, unde sunt concentrate mari grupuri de trupe ruse, întărite prin sprijin militar din partea Coreei de Nord.
Decizia lui Biden demonstrează simbolic încrederea tot mai mare a Vestului în sprijinul acordat Ucrainei. Cu toate acestea, ea implică și riscul unei escaladări a conflictului. Moscova a declarat de mai multe ori că loviturile asupra teritoriului său cu ajutorul armelor occidentale depășesc așa-numitele sale „linii roșii”. Se așteaptă ca, conform expertizelor, răspunsul Rusiei să fie o intensificare a atacurilor asupra infrastructurii civile din Ucraina, atacuri cibernetice sau chiar provocări directe la granițele cu NATO.
Din 2022, Rusia a proclamat mai mult de zece „linii roșii” pe care, în opinia Kremlinului, țările occidentale nu trebuiau să le depășească. Totuși, aceste linii au fost ignorate în mod constant, incluzând:
extinderea NATO prin aderarea Finlandei și Suediei,
livrarea de HIMARS, sisteme de rachete Patriot, tancuri Leopard, avioane F-16 și altele,
lovituri asupra teritoriului rus, inclusiv asupra Crimeii anexate.
De fiecare dată când aceste „linii” au fost depășite, Moscova a răspuns prin intensificarea atacurilor cu rachete asupra orașelor ucrainene. Acest lucru sugerează o tendință în care retorica Kremlinului nu este susținută de acțiuni corespunzătoare. Sunt „liniile roșii” ale Kremlinului doar un instrument de intimidare sau într-un anumit moment vor duce la o escaladare reală?
Intensificarea presiunii tradiționale: Cel mai probabil răspuns al Rusiei va fi escaladarea atacurilor asupra infrastructurii civile din Ucraina. Această strategie este deja utilizată de Kremlin în pragul iernii, pentru a provoca o criză umanitară.
Provocări la granițele cu NATO: Rusia ar putea ataca convoiile occidentale cu arme destinate Ucrainei care trec prin Polonia. Acesta ar deveni un afront direct la adresa NATO, deși probabilitatea unui astfel de scenariu este momentan scăzută.
Sabotaj și atacuri cibernetice: Kremlinul ar putea intensifica acțiunile de diversiunile în țările UE, cu scopul de a destabiliza situația politică sau de a provoca daune economice.
Schimbarea doctrinei nucleare: Declarațiile lui Putin despre intenția de a considera sprijinul nuclear acordat Ucrainei ca o agresiune împotriva Rusiei arată dorința de a folosi șantajul nuclear. Totuși, un scenariu real de utilizare a armelor nucleare pare improbabil datorită consecințelor catastrofale pentru însăși Rusia.
Transferul rachetelor ATACMS nu doar că întărește capacitățile militare ale Ucrainei, dar și crește responsabilitatea Vestului față de succesul acesteia. Această decizie, deși riscantă, demonstrează disponibilitatea SUA și a aliaților săi de a sprijini Kievul în confruntarea cu Moscova, în ciuda retoricii de escaladare.
În același timp, acest pas creează un precedent pentru utilizarea unor arme mai puternice în conflictele viitoare, ceea ce poate deveni o provocare pentru sistemul global de securitate.
Rachetele ATACMS sunt doar un element dintr-o strategie geopolitică mai largă, în care Vestul trebuie să echilibreze între sprijinul acordat Ucrainei și evitarea unui conflict direct cu Rusia. Totuși, acest echilibru rămâne fragil, iar riscul de escaladare depinde nu doar de deciziile de la Washington sau Bruxelles, ci și de imprevizibilitatea acțiunilor Kremlinului.
Imagine: ilustrativă, sursă: https://romania.europalibera.org/a/rusia-ucraina-raspuns-la-atacms/33208912.html
