Declarațiile scurte și generale făcute de Vladimir Putin și Donald Trump, la finalul summitului desfășurat în Alaska, au generat o avalanșă de reacții la nivel internațional și regional. Întâlnirea de aproape trei ore nu s-a încheiat cu un acord concret, însă a scos la iveală diferențe majore de percepție și a stârnit dezbateri intense în Republica Moldova și în capitalele europene, transmite sursa.
Reacții în Republica Moldova
În spațiul politic moldovenesc, reacțiile au oscilat între entuziasm și critici dure. Fostul președinte pro-rus Igor Dodon a numit evenimentul „istoric”, subliniind că orice încercare de a opri războiul este „în interesul național al Moldovei”. Într-un mesaj pe rețelele sociale, liderul socialist a afirmat că încetarea conflictului ar aduce beneficii majore economiei și stabilității țării.
Pe de altă parte, fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a catalogat summitul drept un „fiasco previzibil”. Potrivit lui, Putin a folosit tribuna internațională pentru a-și justifica propaganda, în timp ce Trump nu a reușit să obțină rezultate tangibile, oferindu-i însă liderului de la Kremlin o validare simbolică. „Marele câștigător? Evident, Vladimir Putin. Nu victimele războiului, nu justiția internațională, ci țarul de la Kremlin”, a scris Tănase.
Într-un registru similar, fostul șef al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, a apreciat summitul ca fiind „un exercițiu de imagine”. El a remarcat că lipsa unor rezultate clare transformă evenimentul într-un eșec strategic pentru SUA, dar într-un câștig de legitimitate pentru Rusia. „Trump nu a câștigat nimic, Putin a câștigat capital de imagine”, a subliniat acesta.
Reacții internaționale
La nivel european, scepticismul a dominat tonul declarațiilor. Wolfgang Ischinger, fost președinte al Conferinței de Securitate de la München, a comentat că întâlnirea nu a adus „nici pace, nici încetarea focului”, punctând că scorul diplomatic a fost „1:0 pentru Putin”.
Ministrul ceh de externe, Jan Lipavský, a calificat declarațiile liderului rus drept „prostii propagandistice”, amintind că problema fundamentală nu sunt „rădăcinile conflictului”, ci imperialismul rus. Poziție similară a avut și ministra cehă a Apărării, Jana Černochová, care a subliniat că în timp ce Putin vorbea despre pace, armata rusă continua bombardamentele asupra civililor ucraineni.
Ministrul lituanian al Apărării, Dovile Sakaliene, a numit declarațiile lui Putin „manipulare psihologică”, iar șeful diplomației norvegiene, Espen Barth Eide, a avertizat că presiunea asupra Rusiei trebuie intensificată, nu relaxată: „Trebuie să plătească prețul pentru invazie”, a spus acesta.
Guvernul german, prin vocea unor surse apropiate cancelarului Friedrich Merz, a reacționat mai rezervat, dar a recunoscut că lipsa progresului concret este „extrem de dezamăgitoare” pentru Europa și pentru Ucraina.
Concluzii
Summitul din Alaska, prezentat oficial ca o oportunitate de dialog, a scos în evidență mai degrabă divergențele și a alimentat percepția că Putin a obținut un avantaj simbolic pe scena internațională. În timp ce susținătorii lui Trump vorbesc despre „un pas spre pace”, criticii consideră că întâlnirea a oferit Rusiei capital politic fără ca Ucraina sau aliații occidentali să primească garanții reale.
Foto: sursa
