Republica Moldova intenționează să permită producția de drone: legea ar putea fi adoptată până la sfârșitul lunii decembrie
Igor Grosu a declarat că apărarea țării trebuie consolidată indiferent de reacția Rusiei. Autoritățile din Republica Moldova pregătesc cadrul legislativ pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare, inclusiv producția de drone și de echipamente cu dublă utilizare.
Proiectul de lege ar putea fi adoptat până la sfârșitul anului
Documentul este elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în colaborare cu Ministerul Apărării. Deocamdată, proiectul nu a fost transmis Parlamentului, însă președintele legislativului, Igor Grosu, a declarat că deputații sunt pregătiți să finalizeze examinarea acestuia până la sfârșitul lunii decembrie, dacă Guvernul va prezenta documentul în prima jumătate a lunii noiembrie sau la mijlocul lunii.
Potrivit lui Grosu, proiectul de lege trebuie să treacă prin consultările și procedurile de coordonare necesare, deoarece reglementează un domeniu sensibil. În prezent, Republica Moldova nu dispune de o industrie de apărare dezvoltată, deși în perioada sovietică pe teritoriul țării funcționau întreprinderi care produceau anumite componente destinate industriei militare.
Grosu suspectează încălcări intenționate ale spațiului aerian
Unul dintre motivele pentru consolidarea capacităților de apărare ale țării îl reprezintă incidentele tot mai frecvente implicând drone. Grosu consideră că unele dintre aparatele de zbor fără pilot care au survolat teritoriul Republicii Moldova în acest an ar fi putut încălca în mod intenționat spațiul aerian al țării.
Ca exemplu, el a menționat Ziua Vinului, când, potrivit declarațiilor sale, șase drone au survolat teritoriul republicii în decurs de 33 de minute. Grosu a afirmat că nu consideră această coincidență drept una întâmplătoare.
Autoritățile intenționează să dezvolte nu doar sistemele de supraveghere a spațiului aerian, ci și mijloacele de detectare și interceptare a dronelor. Potrivit președintelui Parlamentului, Republica Moldova a devenit deja mai capabilă să identifice aparatele de zbor care îi traversează teritoriul, însă are nevoie de echipamente suplimentare pentru a răspunde amenințărilor.
Pentru a îmbunătăți eficiența monitorizării, țara face schimb de informații cu România și Ucraina privind deplasarea dronelor. Această cooperare permite avertizarea în timp util cu privire la apropierea aparatelor de zbor de frontieră sau la schimbarea traseului acestora.
Experiența Ucrainei ar putea contribui la dezvoltarea industriei de apărare
Grosu speră că parteneriatul cu Ucraina va ajuta Republica Moldova să-și consolideze capacitățile de producție și interceptare a dronelor. El a salutat acordul de cooperare tehnico-militară semnat recent între Chișinău și Kiev, subliniind că Ucraina a acumulat o experiență semnificativă în acest domeniu în timpul războiului.
Potrivit președintelui Parlamentului, Ucraina este în prezent una dintre cele mai avansate țări din Europa din punct de vedere tehnologic în domeniul sistemelor fără pilot. Acordul bilateral ar urma să faciliteze schimbul de experiență și informații în domeniul apărării.
Granița comună dintre Republica Moldova și Ucraina are o lungime de aproximativ 1.222 de kilometri. Pe lângă amenințările aeriene, Grosu a menționat printre riscuri traversarea ilegală a frontierei, precum și traficul de arme și de persoane.
Grosu: investițiile în apărare nu trebuie să depindă de reacția Moscovei
Dezvoltarea industriei de apărare și cooperarea militară cu Ucraina au fost criticate de opoziție. Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a susținut că acordul cu Kievul contravine statutului de neutralitate al țării și Constituției.
Grosu a respins aceste acuzații. Potrivit lui, neutralitatea nu înseamnă renunțarea la armată și la investițiile necesare pentru apărarea țării. El consideră că deciziile în domeniul securității trebuie luate în funcție de interesele naționale, nu de temerile privind reacția Rusiei.
Președintele Parlamentului a descris, de asemenea, Rusia drept un stat expansionist și a declarat că preocuparea constantă față de o eventuală nemulțumire a Moscovei ar putea împiedica Republica Moldova să promoveze o politică eficientă de securitate.
Totodată, Grosu a recunoscut că majorarea cheltuielilor pentru apărare rămâne o decizie dificilă: o parte a societății consideră că fondurile ar trebui direcționate în primul rând către educație, sănătate și nevoi sociale. În opinia sa, însă, consolidarea capacităților de apărare este necesară pentru a reduce vulnerabilitățile țării.
Cheltuielile pentru apărare au crescut de aproape trei ori față de 2020
În 2026, pentru apărarea națională a Republicii Moldova sunt prevăzute aproximativ 1,94 miliarde de lei. Prin comparație, în 2020, bugetul alocat acestui domeniu era de 641 de milioane de lei.
În plus, în perioada 2021–2026, Uniunea Europeană a aprobat un sprijin în valoare de 317 milioane de euro pentru modernizarea Armatei Naționale a Republicii Moldova, prin intermediul Instrumentului european pentru pace.
Potrivit datelor prezentate, Republica Moldova ocupă locul al doilea printre cei mai mari beneficiari ai sprijinului acordat prin acest mecanism, după Ucraina.
