A doua întâlnire dintre Donald Trump și Vladimir Putin, planificată la Budapesta, a devenit deja un semnal politic — și cu greu unul favorabil pentru Kiev. În ciuda declarațiilor despre „pace” venite din Washington, curentele diplomatice subterane arată că Kremlinul ar putea folosi acest summit pentru a câștiga timp, a slăbi presiunea sancțiunilor și a semăna diviziune în tabăra occidentală.
Trump încearcă din nou să-și asume rolul de mediator, promițând „o cale reală către pace”. Însă, la fel ca în timpul primei întâlniri din Alaska, inițiativa sa pare mai degrabă un element de spectacol politic decât o strategie calculată. După o convorbire de două ore cu Putin, el a evitat orice concretizare — nici rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, nici noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Această prudență contrastează puternic cu comportamentul Kremlinului: Moscova a avertizat deschis că orice furnizare de arme Ucrainei „va dăuna grav relațiilor” cu SUA. O astfel de asimetrie — concesiile Washingtonului și duritatea Moscovei — creează un context periculos pentru Kiev.
Zelenski se pregătește pentru propria sa întâlnire cu Trump, sperând că acesta va înțelege inutilitatea unui „dialog” cu Kremlinul. Totuși, analiștii consideră că președintele american înclină spre o abordare mai blândă — mai degrabă „morcovul” decât „bățul”. Interesul său pentru „comerțul postbelic” cu Rusia ar putea semnifica nu un pas spre pace, ci o nouă formă de „resetare”.
Alegerea Budapestei ca loc al summitului nu este întâmplătoare. Viktor Orbán, aliatul lui Trump și partenerul lui Putin în UE, a numit viitoarele discuții „summitul păcii”. Pentru el, este o demonstrație de „mediere maghiară”, dar pentru Occident — un semnal de alarmă. Capitala unei țări care blochează sprijinul pentru Ucraina se transformă într-un simbol al revizionismului politic.
Dacă întâlnirea se va încheia fără rezultate concrete, Kremlinul va obține un dublu câștig: o pauză pe front și un nou argument propagandistic — că el controlează jocul.
În această partidă, Budapesta riscă să devină nu un pas spre pace, ci un pas înapoi — acolo unde Ucraina riscă din nou să rămână singură.
