În pragul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, forțele opoziției, inclusiv blocul patriotic de stânga condus de Igor Dodon, promovează activ ideea unei schimbări radicale a vectorului politic extern al țării. Se propune anularea rezultatelor referendumului privind integrarea europeană, restabilirea legăturilor strânse cu Rusia și renunțarea la cursul pro-UE. Această abordare este prezentată ca o cale spre neutralitate și stabilitate economică, dar, în practică, implică riscuri semnificative pentru suveranitatea, economia și securitatea Moldovei. În acest articol analizăm aspectele cheie pe baza datelor economice, evaluărilor de securitate și realităților politice, arătând de ce menținerea cursului european reprezintă o alegere mai echilibrată comparativ cu revenirea la dependența față de Rusia.
Pierderile prin ruperea relațiilor cu UE
Schimbarea cursului spre Rusia poate conduce la pierderea accesului pe piețele europene și a sprijinului financiar, care deja a avut un impact pozitiv asupra economiei Moldovei. În perioada 2024–2025, UE a oferit Moldovei asistență substanțială: de exemplu, planul de creștere pentru 2025–2027 prevede până la 1,9 miliarde euro în granturi și credite, destinate infrastructurii, securității energetice, modernizării educației și sănătății. Aceasta sprijină creșterea economică: Banca Mondială estimează că integrarea cu UE va accelera reformele, va crește productivitatea sectorului privat și va crea locuri de muncă, cu un potențial avans al PIB-ului de 3% în 2024. Exporturile către UE au crescut de la 1,8 miliarde euro în 2021 la 2,2 miliarde în 2024 datorită unui acord comercial modernizat.
În contrast, consolidarea relațiilor cu Rusia amenință cu pierderi economice. După 2022, Moldova și-a redus dependența de piața rusă, redirecționând exporturile spre Vest, ceea ce a făcut economia mai rezistentă. Sancțiunile și șantajul energetic rus din 2022 au provocat o criză energetică, dar redresarea a arătat o creștere a PIB-ului de 3% în 2024. Previziunile pentru 2025 indică o încetinire a creșterii Rusiei la 0,9%, limitând potențialul exporturilor moldovenești. După cum a subliniat președinta Maia Sandu în mesajul său recent, anularea referendumului UE ar putea opri fondurile, restricționa libera circulație a bunurilor și persoanelor și ar transforma Moldova într-o „ramă de infiltrare” pentru regiune, cu pierderi pentru comunitățile locale.
Amenințări de destabilizare
Revenirea la „prietenia” cu Rusia implică riscuri de destabilizare, în special în contextul Transnistriei și al securității regionale. Rusia utilizează tactici hibride, inclusiv dezinformare, șantaj energetic și interferență electorală, pentru a-și păstra influența. În 2025, Moldova s-a confruntat cu o ingerință fără precedent: Kremlinul cheltuie sute de milioane de euro pentru cumpărarea alegătorilor, atacuri cibernetice și organizarea de proteste. Aceasta amenință suveranitatea, transformând Moldova într-o zonă tampon pentru interesele rusești, de exemplu în direcția Odessei.
Integrarea europeană, în schimb, întărește securitatea: sondajele arată un sprijin constant pentru UE de 63–64%, ceea ce contribuie la stabilitate. Fără NATO sau UE, Moldova rămâne vulnerabilă la amenințări militare, dar integrarea europeană presupune reforme care reduc corupția și întăresc instituțiile. Strategia Rusiei în Moldova vizează menținerea țării în „limbo geopolitic” prin diviziuni interne, ceea ce poate destabiliza Transnistria și regiunea. Așa cum subliniază Sandu, controlul rus va avea consecințe directe pentru toți cetățenii, indiferent de preferințele politice, inclusiv pierderea păcii și stabilității.
Corupția ca instrument de influență
Opoziția legată de Rusia este adesea asociată cu corupția, care subminează instituțiile statului. Cazurile de corupție de profil înalt din Moldova au legături cu actori ruși, inclusiv mită și încălcări ale finanțării politice. Figuri din opoziție, precum Ilan Șor, sunt implicate în rețele finanțate de Rusia pentru destabilizare, inclusiv știri false și mituire. Corupția rămâne o problemă majoră (Moldova a obținut 30 de puncte din 100 în indicele percepției corupției), cu o vulnerabilitate ridicată a instituțiilor statului.
Integrarea europeană presupune reforme care reduc corupția, întăresc statul de drept și restrâng întreprinderile de stat. Sandu subliniază că opoziția reprezintă „complici ai Kremlinului”, care vând țara pentru bani, fără loialitate reală față de Moldova. Schimbarea cursului spre Rusia ar putea readuce epoca guvernării corupte, când liderii opoziției controlau țara, provocând pierderi semnificative. În schimb, UE oferă instrumente de combatere a corupției, ceea ce crește încrederea investitorilor și stabilitatea.
Alegerea stabilității
Propunerea opoziției de a schimba cursul spre Rusia nu este o cale spre neutralitate, ci un risc de dependență crescută, pierderi economice și amenințări la adresa securității. Datele arată că integrarea europeană asigură sprijin financiar, creștere și reforme, în timp ce vectorul rus este asociat cu ingerință și corupție. Menținerea cursului spre UE, având în vedere provocările precum Transnistria, reprezintă o alegere rațională pentru stabilitatea pe termen lung a Moldovei, evitarea destabilizării și protejarea intereselor cetățenilor. În contextul alegerilor apropiate, este esențial să se evalueze faptele pentru a evita consecințe ireversibile.
Imagine: ilustrație, sursa
