Pe fondul tensiunilor geopolitice crescânde din Europa de Est, România se dovedește din ce în ce mai mult a fi un aliat cheie al Republicii Moldova în lupta împotriva interferenței Kremlinului în procesele democratice. Cea mai recentă confirmare clară a acestui fapt a fost decizia Bucureștiului de a interzice primarului Chișinăului, Ion Ceban, și altor doi cetățeni moldoveni intrarea în România din motive de securitate națională. Decizia este un indicator nu doar al preocupărilor crescânde ale Bucureștiului cu privire la influența rusă, ci și al unei strategii mai ample de protejare a cursului pro-occidental al Chișinăului.
Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, pe care mulți analiști le consideră cruciale pentru dezvoltarea viitoare a țării. Autoritățile moldovene au avertizat în repetate rânduri cu privire la o operațiune hibridă la scară largă lansată de Kremlin pentru a înlocui conducerea sa pro-occidentală cu una mai loială Moscovei. Accentul se pune pe politicile de destabilizare, sprijinul pentru forțele pro-ruse, presiunea economică și energetică și diseminarea în masă a dezinformării.
Nu este un secret faptul că Moscova consideră Republica Moldova o zonă a influenței sale istorice și încearcă, prin analogie cu Ucraina, să încetinească procesul de integrare europeană a acesteia. Exemplul Ucrainei arată că, pentru Kremlin, tranziția statelor post-sovietice pe orbita Uniunii Europene sau a NATO reprezintă o amenințare existențială. Prin urmare, activitatea distructivă din Moldova este o chestiune de importanță strategică pentru Rusia.
Pe 9 iulie, Ministerul de Externe al României a confirmat oficial că lui Ion Ceban, primarul Chișinăului și liderul partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN), i s-a interzis intrarea în țară. Pe lista neagră se află și Natalia Morar, jurnalistă moldoveană, și Vasile Tarlev, fost prim-ministru și lider al partidului pro-rus Viitorul Moldovei. Acesta din urmă a colaborat anterior îndeaproape cu organizația Șor și a vizitat recent Rusia, unde a avut întâlniri cu oficiali guvernamentali și forțe pro-Kremlin.
Formularea „din motive de securitate națională” în acest context nu lasă nicio îndoială: România are dovezi ale implicării sale în acțiuni care ar putea dăuna relațiilor moldo-române și stabilității regionale în general. Deosebit de îngrijorătoare este comunicarea activă a lui Ceban cu oficialii ruși, inclusiv primarul Moscovei, Serghei Sobianin, precum și contactele sale recente cu radicalii de dreapta din România.
Ion Ceban ocupă o poziție importantă în politica moldovenească de câțiva ani. În ciuda faptului că a fost ales primar al capitalei în 2019, cu sprijinul socialiștilor pro-ruși, traiectoria sa politică rămâne ambiguă. Inițial opus deschis integrării europene, ulterior și-a schimbat brusc retorica, începând să se pronunțe în favoarea cursului european. Cu toate acestea, la București și Chișinău, astfel de metamorfoze sunt percepute cu suspiciune, mai ales având în vedere legăturile sale din culise cu personalități apropiate Kremlinului.
De la prăbușirea URSS, România a susținut constant Republica Moldova ca partener strategic, promovând integrarea acesteia în structurile europene și euro-atlantice. Sprijinirea instituțiilor democratice, dezvoltarea infrastructurii, programele educaționale și culturale – toate acestea sunt elemente de putere soft pe care Bucureștiul le folosește pentru a consolida vectorul pro-occidental al Chișinăului.
Cu toate acestea, situația actuală impune ca România să ia măsuri nu doar diplomatice, ci și preventive. După propriile alegeri prezidențiale, care au fost însoțite de un atac hibrid rusesc masiv, Bucureștiul a devenit mai persistent în încercările sale de a preveni scenarii similare la vecinii săi. Nu se poate exclude faptul că introducerea unei interdicții de intrare este doar primul pas dintr-o strategie mai amplă care vizează blocarea influenței structurilor pro-Kremlin în Republica Moldova.
Propaganda rusă a folosit mult timp imaginea „Anschluss-ului românesc” ca pe o sperietoare pentru societatea moldovenească. Vorbim despre vechi povești de groază despre România care ar fi vrut să „absoarbă” Republica Moldova și să o priveze de suveranitate. În practică, chiar și în România însăși, ideea de unionism (unificare a celor două țări) a trecut în plan secund. Astăzi, elitele politice românești preferă modelul cooperării de bună vecinătate în cadrul Uniunii Europene.
Astfel, Kremlinul distorsionează în mod deliberat realitatea pentru a crea frică față de Bruxelles și București în rândul moldovenilor și, dimpotrivă, pentru a prezenta Rusia ca un apărător al valorilor tradiționale și un „pacificator”. Însă acțiunile reale ale Moscovei – interferența în afacerile interne, sprijinirea forțelor pro-ruse, finanțarea destabilizării și presiunea prin Transnistria – vorbesc de la sine.
Politicienii români își exprimă din ce în ce mai mult îngrijorarea că Moscova nu a abandonat scenariul intervenției militare în Moldova prin Transnistria. Acest risc crește în cazul unor schimbări pe frontul sudic al războiului din Ucraina. Astfel, pentru București, este o chestiune de securitate directă pentru a împiedica Moldova să devină următoarea țintă a expansiunii rusești.
Decizia de a interzice intrarea lui Ceban și a altor figuri suspecte este un mesaj diplomatic către Moscova: Moldova se află în zona de interes a Europei, iar orice încercare de a submina democrația sa nu va rămâne fără răspuns. Este, de asemenea, un semnal pentru societatea moldovenească: România nu intenționează să fie martor la un proces care afectează viitorul întregii regiuni. Având în vedere vulnerabilitatea ridicată a Republicii Moldova la amenințările hibride și interferența evidentă a Kremlinului, astfel de măsuri preventive nu reprezintă doar o apărare a securității naționale a României, ci și o contribuție la păstrarea democrației, a stabilității și a opțiunii europene a Republicii.
Foto: sursa
