La summitul celor Nouă de la București (B9), care reunește nouă țări din aripa de est a NATO, de la Riga nu a fost posibil să se convină asupra unei declarații comune și să se ajungă la un consens asupra succesorului lui Jens Stoltenberg în funcția de șef al Alianței.
Acest lucru a fost confirmat jurnaliştilor de preşedintele ceh Petr Pavel, relatează European Pravda cu referire la ČTK.
Potrivit lui Pavel, motivul lipsei rezultatelor de la summitul B9 a fost reticența Ungariei de a accepta candidatura prim-ministrului olandez Mark Rutte pentru funcția de secretar general al NATO, precum și problema susținerii Ucrainei în legătură cu agresiunea rusă.
Cu toate acestea, potrivit președintelui ceh, la summitul Bucharest Nine de la Riga, „nici un cuvânt” nu s-a spus despre posibila retragere a Ungariei de la unificare, după cum a raportat anterior presa.
În același timp, președinții Letoniei, Poloniei și României și-au publicat declarația în urma întâlnirii de la Riga, unde și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la „acțiunile hibride malițioase recente ale Rusiei pe teritoriul țărilor Alianței, care reprezintă o amenințare la adresa securității membri NATO.”
„Vom acționa individual și colectiv pentru a contracara aceste acțiuni, ne vom consolida rezistența și vom continua să ne coordonăm îndeaproape pentru a ne asigura că Alianța și membrii Alianței sunt pregătiți să descurajeze și să se apere împotriva activităților sau atacurilor hibride”, au asigurat liderii.
Ei și-au exprimat, de asemenea, speranța că summitul NATO de la Washington va ajuta la apropierea Ucrainei de Alianță și îi va oferi un „pachet substanțial de sprijin”.
Așa-numitul „Bucharest Nine” a fost fondat în 2015 ca format de cooperare în domeniul securității și include Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Letonia, Lituania și Estonia. În acest format se desfășoară întâlniri la nivel de lideri, miniștri de externe și apărare.
