Întâlnirea planificată dintre Donald Trump și Vladimir Putin stârnește asocieri îngrijorătoare cu Conferința de la München din 1938, când soarta Cehoslovaciei a fost decisă fără participarea conducerii sale. Despre aceasta a declarat, într-un comentariu pentru Ukrinform, Edward Verona, cercetător principal la Atlantic Council.
Expertul avertizează că negocierile într-un asemenea format pot părea o manifestare a politicii de conciliere a agresorului. În opinia sa, summitul are șanse reduse să ducă la crearea unor mecanisme reale de securitate pentru Ucraina. Mai mult, Putin nu renunță la dorința unor noi cuceriri teritoriale, iar niciun acord nu poate satisface aceste ambiții.
Verona consideră că acceptul lui Trump pentru o întâlnire cu liderul de la Kremlin face ca SUA să pară „slabe și inconsistente”. El amintește că președintele american obișnuiește să formuleze ultimatumuri, iar apoi să le abandoneze. Potrivit lui, chiar simplul fapt al desfășurării evenimentului îl legitimează pe Putin, întrucât are loc pe pământ american, în timp ce la Washington se discută chiar despre posibile concesii din partea Kievului fără garanții reale în schimb.
Singurul „mecanism de protecție” vehiculat în discuțiile pregătitoare ar putea fi prezența unor trupe europene în Ucraina, într-un rol de factor de descurajare. Totuși, Verona este convins că un asemenea pas nu garantează stabilitatea. Scenariul cel mai probabil — impunerea unui armistițiu parțial Ucrainei, care va fi curând încălcat de Moscova.
Expertul vede și o amenințare distinctă în posibilele consecințe interne: opoziția președintelui Volodimir Zelenski ar putea folosi pauza în război pentru a cere anularea stării de urgență și organizarea de alegeri. O asemenea perspectivă, spune Verona, ar putea conveni atât lui Trump, cât și lui Putin, dar pentru Ucraina ar însemna o lovitură în plan diplomatic și militar într-un moment critic.
El a subliniat de asemenea că orice „schimburi teritoriale”, vehiculate în retorica lui Trump, ar necesita aprobarea Radei Supreme sau chiar un referendum național, ceea ce face practic imposibile astfel de înțelegeri.
Un detaliu interesant este alegerea locului pentru întâlnire. Negocierile sunt programate pentru 15 august, în Alaska — teritoriu care a aparținut Imperiului Rus și a fost vândut SUA în 1867. Verona a remarcat ironic că, printre naționaliștii ruși, există apeluri pentru „recuperarea Alaskăi”, așa încât unii ar putea chiar să sugereze sarcastic că acest subiect va face parte din viitoarele negocieri.
Anterior, juristul britanic și fost judecător al Curții Penale Internaționale, Howard Morrison, și-a exprimat și el îngrijorarea că viitoarele discuții despre Ucraina ar putea avea loc fără participarea adecvată a Ucrainei însăși.
